„România are cea mai mare mortalitate prin accident vascular cerebral (AVC) din Europa. Patru români mor în fiecare oră din cauza AVC”, este semnalul de alarmă tras de președintele Societății de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională din România (SNRIR), prof. dr. Gheorghe Iana. Vineri, 14 septembrie, SNRIR a organizat o conferință pe tema accidentului vascular cerebral pentru a atrage atenția autorităților asupra situației precare în care se află sistemul medical românesc și, în același timp, pacienții care suferă un AVC. În cadrul conferinței desfășurate la Palatul Parlamentului, s-au propus soluții pentru a reduce numărul deceselor cauzate de AVC în România.
0,4% din PIB
În România, accidentul vascular cerebral reprezintă a doua cauză de mortalitate (21,64%) și dizabilitate (11,34%), cu un cost anual pentru statul român de aproximativ 657 de milioane de euro. Cheltuielile directe și indirecte asociate acestei patologii reprezintă în acest moment aproximativ 0,4% din PIB, s-a precizat în timpul conferinței. Din păcate, doar 11% din această sumă este alocată cheltuielilor directe de tratament, restul de 89% reprezentând costuri indirecte, conform raportului Health Economic, realizat din datele oferite de Institutul Național de Statistică și pus la dispoziție de SNRIR. Mulți dintre supraviețuitorii unui AVC au o calitate a vieții scăzută, pentru că sechelele accidentului îi scot în majoritatea cazurilor din câmpul muncii și îi fac asistați social și dependenți de un aparținător sau de o persoană care să le asigure îngrijire permanentă.
„Timpul este creier” este dictonul după care s-au ghidat în ultimele decenii medicii intervenționiști care se confruntă cu cazuri de AVC. Cu cât pacientul ajunge mai repede la un centru în care există atât specialiștii, cât și aparatura medicală necesară efectuării unei proceduri de revascularizare, cu atât șansele acestuia de a supraviețui și de a rămâne cu mai puține sechele neurologice este mai mare. Pentru a se încerca terapia de revascularizare, este necesar ca aceștia să ajungă la un centru dedicat de stroke în câteva ore de la debutul simptomelor.
Foarte puțini specialiști
În cadrul conferinței, s-a atras atenția asupra faptului că, momentan, România dispune de un număr foarte mic de specialiști care pot interveni endovascular în cazuri de AVC după cele mai noi protocoale internaționale, iar pregătirea și acreditarea unui medic specialist conform curriculei internaționale este un procedeu de durată, care se poate face doar de către specialiști acreditați și în centre dotate cu aparatura necesară.
Un alt impediment ține de faptul că Ministerul Sănătății nu a stabilit criteriile pentru acreditarea specialiștilor în radiologie intervențională, deși SNRIR a depus în mai multe rânduri documentația necesară acreditarii acestor specialiști. Lipsa de colaborare din partea autorităților nu a permis elaborarea unui atestat de studii complementare pentru formarea neuroradiologilor intervenționiști, se precizează în comunicatul de presă dat publicității de SNRIR.
Trebuie adaptat cadrul legislativ
Pentru situațiile în care sistemul medical nu poate să finanțeze prin alocare sau plată anticipată soluții medicale care și-au probat eficiența, ministrul de finanțe, Eugen Teodorovici, prezent la rândul său la conferință, a propus realizarea unor parteneriate cu companii private. „Trebuie să implicăm și companiile private în rezolvarea acestor probleme. Este necesară crearea unui cadru legislativ care să permită investiția companiilor private în sistem, iar sistemul de sănătate să plătească doar dacă soluțiile propuse de aceștia au rezultatele promise”, a explicat Teodorovici.
SNRIR a încheiat un parteneriat academic cu compania americană Medtronic, pentru pregătirea specialiștilor în radiologie intervențională. „Până în 2020, acest parteneriat academic cu Medtronic, ESMINT și universitățile de profil va genera un număr de 20 de specialiști. Aceștia vor fi pregătiți teoretic de profesori de la universitățile din Hamburg și Budapesta și practic în Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Universitar Elias și Spitalul de Urgență din Târgu Mureș.”
