Un raport All.Can România evidențiază probleme grave în sistemul de sănătate, precum lipsa programelor de screening, subfinanțarea prevenției și numărul scăzut de consultații, care fac evaluarea riscurilor oncologice ineficientă, potrivit Agerpres. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile unui raport recent lansat de All.Can România, ce vizează eficientizarea resurselor în oncologie, oferind o analiză detaliată a distribuției actuale a resurselor și a principalelor provocări din sistemul oncologic românesc.
Raportul, prezentat de dr. Adrian Pană, expert în sănătate publică și management de sănătate, subliniază că testarea sistematică a persoanelor asimptomatice și depistarea precoce sunt subdezvoltate în contextul lipsei aproape totale a programelor naționale de screening populațional. „Evaluarea riscului oncologic în asistența medicală primară este insuficientă; număr mic de consultații preventive”, se menționează în document.
De asemenea, se constată că pachetele de servicii sunt fragmentate, iar sumele alocate la nivel național și județean sunt dificil de accesat. Unele servicii sunt dezvoltate parțial sau nu sunt disponibile la nivel național, cum ar fi promovarea sănătății, screening-ul populațional, testarea genetică, radioterapia și serviciile paliative. Altele, cum sunt administrarea chimioterapiei și monitorizarea radioterapiei, înregistrează o acoperire neuniformă pe plan teritorial, iar medicii specialiști sunt distribuiți dezechilibrat.
Raportul evidențiază și problemele legate de coordonarea furnizorilor și de conduita terapeutică, indicând că nici medicul de familie, nici medicul oncolog curant nu sunt plătiți pentru acest rol, ceea ce face ca gestionarea tratamentelor să fie deficitară. „Mecanismele de plată nu încurajează furnizorii spre comportamentele și capacitățile necesare îndeplinirii obiectivelor naționale de sănătate”, se arată în raport, care menționează și întârzierile în accesul la medicamente noi pentru tratamentele împotriva cancerului.
Un alt aspect subliniat în raport este birocrația excesivă, care determină pierderi semnificative de timp în procesul de diagnosticare. De asemenea, există zone în care nu există medici sau populația nu beneficiază de asigurare de sănătate.
Printre principalele recomandări incluse în raport se numără îmbunătățirea managementului bugetar al Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), revizuirea listei consultațiilor decontate în asistența medicală primară și stabilirea unui plafon anual de contractare a medicamentelor condiționate. Acesta ar trebui să fie realizat printr-un mecanism de dialog între CNAS, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor.
Pe termen mediu, raportul recomandă majorarea resurselor financiare pentru îngrijirile oncologice și selecția furnizorilor pe baza criteriilor de evaluare a rezultatelor. Totodată, se propune integrarea programelor de screening populațional în pachetul de servicii de bază și implementarea reformei finanțării spitalelor publice, așa cum este prevăzut în Strategia Națională de Sănătate 2023 – 2030.
„La inițierea acestei analize am pornit de la realitatea cu care se confundă sistemul de sănătate, cât și de la o perspectivă societară și o anumită perspectivă macroeconomică. (…) Am încercat să avem o analiză tehnică supra documentelor strategice”, a declarat dr. Adrian Pană.
Potrivit acestuia, problema majoră nu rezidă în faptul că nu avem servicii de sănătate, ci în coordonarea serviciilor.
