Regiunea europeană a depășit jumătatea perioadei de alocate pentru atingerea obiectivelor de sănătate din anul 2020. Raportul european de sănătate, publicat recent de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), plasează europenii pe cea mai înaltă treaptă a satisfacției privind modul de viață. În plus, arată creșterea speranței de viață și reducerea mortalității premature.
Situația nu este uniformă, ci se referă doar la câteva țări, existând discrepanțe semnificative între state la nivel european. În alte țări europene, obiceiurile negative precum fumatul, creșterea consumului de alcool, obezitatea și lipsa vaccinării au ajuns la niveluri ce constituie motive de îngrijorare. Diferențe în progresul realizat există mai ales între țări, dar și între sexe și generații.
Progresele, pe scurt
Comparativ cu acum cinci ani, speranța de viață a europenilor a crescut cu un an. Conform statisticilor de până acum, Europa va atinge în 2020 ținta de a reduce cu 1,5% mortalitatea prematură de cauză cardiovasculară, neoplazică, diabetică și respiratorie cronică. Mortalitatea infantilă, șomajul și vârsta de înscriere în învățământul primar au scăzut, iar speranța de viață a crescut, trendurile fiind în continuă creștere. Cu toate acestea, consumul de alcool și tutun prezintă în Europa cele mai ridicate rate din lume. Deși consumul de alcool a scăzut, în Europa încă rămâne la cea mai mare rată din lume. Obezitatea și excesul ponderal sunt în continuă creștere în Europa, obezitatea fiind mai des întâlnită la femei și excesul ponderal la bărbați. Acoperirea vaccinală a crescut în ultimii 18 ani, dar există diferențe semnificative între țări, unele având încă o acoperirea vaccinală de 90%.
Regiunea OMS Europa își va atinge ținta de dezvoltare sustenabilă până în 2030 și chiar o va depăși semnificativ, aflăm din raportul OMS. Europa a făcut progrese semnificative în scăderea mortalității de orice cauză și a ratei de mortalitate prematură cauzate de bolile netransmisibile (diabet, boli cardiovasculare), dar acest progres trebuie susținut pentru atingerea obiectivelor din anul 2020.
Rate mai mici de mortalitate prematură
În Europa, în 2014, rata de mortalitate prematură cauzată de bolile netransmisibile a fost de 379 la 100.000 de locuitori (fig. 1), fiind mai mică decât în 2010 (421 la 100.000). Scăderea cu 2% arată un trend conform așteptărilor, regiunea europeană urmând să ajungă, până în 2020, la o scădere anuală de 1,5% a mortalității premature. Ratele de mortalitate cauzată de bolile netransmisibile variază în funcție de vârstă și de regiune, fiind mai mare la bărbați decât la femei (524 vs. 255 la 100.000 de persoane) și mai mică în țările nordice (211 vs. 618 la 100.000 de persoane). În România, rata a scăzut de la 535,15 la 100.000 de locuitori în 2010 la 492,12 locuitori la 100.000 în 2016.
Speranța de viață a fost la noi în țară de 75,37 ani în anul 2016, mai mare decât în 2010 (73,83 ani) și mai mică decât media europeană (77,83)
Și rata mortalității de orice cauze a înregistrat scăderi (715 la 100.000 de persoane) în anul 2015 față de 2010 (786 la 100.000) și 2000 (949 la 100.000). Și aceasta rămâne mai mare la bărbați decât la femei (930 vs. 551 la 100.000 de persoane) (fig. 2).
Fumatul și consumul de alcool
În ceea ce privește fumatul în rândul persoanelor peste 15 ani, prevalența acestui obicei a fost de 29% în 2013, mai mare la bărbați decât la femei, procentul fiind cel mai mare dintre cele șase regiuni OMS. România s-a aflat la jumătatea acestui clasament (fig. 3). La adolescenți, fumatul a fost întâlnit în procentaj de 1,6 și 0,7 printre băieții, respectiv fetele cu vârste de 11 ani și în procentaje de 4,2 și 3,7 printre băieții și fetele de 13 ani.
Consumul de alcool în rândul persoanelor cu vârste peste 15 ani a fost de 8,6 litri de alcool pur în 2014, mai mic decât în 2010 (8,9 litri de alcool pur), cu o valoare minimă de 1,1 litri și o valoare maximă de 15,2 litri. România s-a clasat în categoria „între 8 și 13 litri” (fig. 4).
România: cifre bune în ceea ce privește excesul ponderal la fete
Prevalența obezității (IMC peste 30 kg/m2) și a excesului ponderal (IMC peste 25 kg/m2) a crescut de la 55,9% în 2010 la 58,7% în 2016 pentru excesul ponderal și de la 20,8% în 2010 la 23,3% în 2016 pentru obezitate.
Excesul ponderal a fost mai des întâlnit în rândul bărbaților, în timp ce obezitatea a avut o prevalență mai mare la femei. Diferențe au existat și în ceea ce privește obezitatea și excesul ponderal la adolescenți, procentaje mai mari întâlnindu-se la copiii cu vârste de 11 ani față de cei cu vârste de 13, respectiv 15 ani. Prevalențele cele mai mari ale excesului ponderal și obezității au fost întâlnite în Groenlanda, Italia, Grecia, Malta. Danemarca a avut cea mai scăzută rată de exces ponderal din regiunea europeană.
În România, excesul ponderal și obezitatea s-au întâlnit în procentaje de 34% în rândul băieților cu vârste de 11 ani și aproximativ 14% în rândul fetelor de aceeași vârstă (fig. 5), ultimul fiind printre cele mai scăzute din Europa, după Danemarca, Irlanda, Norvegia și Ucraina. Și grupa de vârstă de 13 ani a înregistrat valori la fel de scăzute în privința obezității și excesului ponderal la noi în țară.
Oaia neagră a vaccinării în Europa
Vaccinarea împotriva poliomielitei, rujeolei și rubeolei a crescut sau a rămas nemodificată, dar OMS avertizează că rata acoperirii vaccinale a scăzut sub 90% în zece țări europene. Deși 79%, respectiv 70% din țările europene au stopat transmiterea rujeolei și rubeolei în 2016 timp de peste 12 luni, nouă țări au rămas zone endemice pentru rujeolă și 14 pentru rubeolă. Dintre acestea, șase sunt țări cu venit mediu, unde peste 70% din sugari nu au primit a treia doză de vaccin diftero-tetano-pertussis, contribuind la scăderea ratei vaccinării pe teritoriul Europei.
România se confruntă cu o epidemie de rujeolă, din anul 2016 până în prezent fiind confirmate 15.027 de cazuri de rujeolă, dintre care 59 de decese. Țara noastră se află pe locul 5 în topul țărilor cu cele mai multe cazuri de rujeolă, conform statisticilor OMS, fiind una din oile negre la acest capitol. Comparativ, anul trecut, în Europa, au existat 24.000 de cazuri de rujeolă, iar anul acesta în SUA au fost doar 100 de cazuri, în prima jumătate a anului.
În România, rata vaccinării a fost de 86%, mai mică decât media europeană de 94,25%.
Suicidul, prima cauză de mortalitate de natură externă
Mortalitatea de cauze externe a înregistrat o scădere în ultimii ani, fiind responsabilă pentru 7% din decese, dar a rămas printre primele trei cauze de mortalitate în Europa, după bolile cardiovasculare (44% din decese) și neoplazii (21% din decese). Per total, media mortalității de cauze externe a scăzut de la 82 de decese la 100.000 de persoane în anul 2000 la 57 de decese la 100.000 de persoane în 2010 și 50 de decese la 100.000 de persoane în 2015, cu variații largi între cele două sexe și între țări. Cauzele deceselor de natură externă au fost accidentele rutiere, căderile de la înălțime, intoxicațiile, omuciderea și suicidul, ultimul fiind prima cauză de mortalitate de acest tip (fig. 6).
În ceea ce privește speranța de viață, în 2015, diferența dintre cea mai mare și cea mai mică speranță de viață în țările europene a fost de 10 ani, în ciuda creșterii speranței de viață la naștere. În medie, speranța de viață în Europa a fost de 77,3 ani la vârsta de 1 an, 63,5 ani la vârsta de 15 ani, 35,1 ani la vârsta de 45 de ani și 18,5 ani la vârsta de 65 de ani.
A scăzut rata mortalității infantile
Diferențele în privința șomajului au scăzut între țările europene, crescând numărul țărilor care au implementat politici de creștere a egalității de șanse. Obiectivele OMS pentru anul 2020 în privința egalității sociale includ scăderea mortalității infantile, creșterea numărului copiilor înscriși la școala primară, scăderea ratei șomajului, a inegalităților în serviciile de sănătate și uniformizarea distribuției veniturilor.
Rata mortalității infantile a scăzut din anul 2000 până în 2015, de la 9,9 la 6,8 decese infantile la 1.000 de nașteri.
Și numărul copiilor care nu sunt înscriși în învățământul primar a scăzut în ultimii 15 ani, dar încă există o variabilitate mare între diverse țări în privința acestui aspect. La fel se întâmplă și cu rata șomajului, care a variat de la 0,5% în unele țări europene la 26,1% în altele.
În privința inegalităților în serviciile de sănătate, numărul țărilor care au formulat o strategie de reducere a acestor inegalități a crescut în Europa în ultimii ani. 42 de țări din 53 în anul 2015 față de 29 de țări din 35 în 2010 au avut o strategie de a elimina aceste inegalități. Și inegalitățile în venituri au înregistrat scăderi în ultimii ani, deși acestea au fost modeste.
Cheltuieli reduse pentru sănătate
Cheltuielile zilnice pentru bunurile de consum au crescut de la o valoare medie anuală de 12.902 dolari în 2010 la 15.120 de dolari în 2016, cu diferențe mari între statele europene. În România, valoarea medie a cheltuielilor de acest tip a fost sub jumătatea valorii medii europene, de aproximativ 6.000 de dolari în 2016 (fig. 7).
Obiectivele OMS pentru anul 2020 sunt reprezentate și de asigurarea unor sisteme de sănătate solide. Cheltuielile totale pentru servicii de sănătate au înregistrat creșteri de la 6,8% din produsul intern brut (PIB) în anul 2000 la 8,5% în 2009, dar au scăzut la 8,3% în 2010 și 8,2% în 2014.
Mortalitatea maternă, în scădere
Mortalitatea maternă a înregistrat scăderi ușoare, de la 20 de decese la 100.000 de locuitori în 2000–2002 la 13,7 în 2009–2011 și la 11,3 în 2013–2015.
În privința ratei de succes a tratamentului împotriva tuberculozei multirezistente, aceasta a crescut de la 74% în 2010 la 77% în 2015, dar diferențele rămân semnificative între țările europene, variind de la 10% la 100%. România a avut o rată a cheltuielilor pe servicii de sănătate de 5,57% din PIB, față de 8,22% cât a fost media europeană.
