Rezistența la antibiotice, tema acestei săptămâni în Sănătate

Combinații antibiotice

Astăzi începe Săptămâna Mondială Informare asupra Antibioticelor, menită să atragă atenția asupra rezistenței la antibiotice și să încurajeze cele mai bune practici în acest domeniu în rândul populației, profesioniștilor din sănătate și factorilor de decizie, pentru a evita extinderea fenomeniului rezistenței la antibiotice. Săptămâna mondială de informare asupra antibioticelor debutează în acest an cu Ziua europeană a informării despre antibiotice care este marcată pe 18 noiembrie, un eveniment anual desfăşurat sub coordonarea Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC).

De la descoperirea lor, antibioticele au fost considerate drept piatra de temelie a medicinei moderne. Cu toate acestea, folosirea abuzivă a antibioticelor pentru tratarea unor afecţiuni atât la oameni cât şi la animale a determinat apariţia şi răspândirea rezistenţei la antibiotice. Spre exemplu, în chirurgie, abuzul de antibiotice pune în pericol pacienţii care urmează să fie supuşi unei operaţii. Până la 33% dintre pacienţii chirurgicali primesc o infecţie postoperatorie, dintre care 51% pot fi rezistenţi la antibiotice. Rezistenţa la antibiotice creşte până la stadii periculoase în toate părţile lumii şi ne ameninţă capacitatea de a combate bolile infecţioase comune şi de a sprijini procedurile medicale moderne, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Tema aleasă anul acesta de Organizația Mondială a Sănătății, “Stewards for the Future: Stop overuse and misuse of antibiotics” (Gardieni ai viitorului: Opriți folosirea excesivă și greșită a antibioticelor) promovează ideea că este nevoie de acțiuni acum pentru a reduce impactul rezistenței la antimicrobiene în viitor.

 

Cadru pentru accelerarea luptei împotriva rezistenței la antimicrobiene

 

În octombrie 2019, la reuniunea Comitetului regional OMS pentru vestul Pacificului, a fost adoptat un nou cadru pentru accelerarea luptei împotriva acestui fenomen în regiune. Acesta va ghida țările să implementeze soluții susținute, orientate spre viitor, cu acțiuni adaptate nevoilor și situațiilor lor, prin implicarea societății.

Obiectivele acestui cadru sunt:

  • Să consolideze sistemele ca fundație pentru acțiuni susținute
  • Să implice mai mult decât sănătatea
  • Să ia măsuri astăzi, ținând cont de impactul asupra viitorului
  • Să construiască de la zero soluții, ținând cont de impactul asupra țărilor.

Centrul European pentru Controlul Bolilor a publicat în ultimii ani o serie de fișe informative pentru profesioniștii din sănătate pentru a combate rezistența la anibiotice.

 

Fişă informativă pentru specialişti

 

În rândul ţărilor Uniunii Europene există variaţii mari în ceea ce priveşte proporţiile bacteriilor rezistente, iar aceste variaţii, adesea urmând o axă nord-sud, pot fi observate pentru cele mai multe bacterii rezistente la antimicrobiene urmărite de Sistemul european de supraveghere a rezistenţei la antibiotice (EARSS).

De asemenea, există variaţii mari în utilizarea antibioticelor în rândul statelor membre UE, potrivit datelor proiectului de Supraveghere la nivel european a consumului de antibiotice (ESAC).

Proporţional cu populaţia, statele membre care utilizează cele mai multe antibiotice pentru pacienţii din ambulator, adică Grecia şi Ciprul, utilizează aproximativ de trei ori mai multe antibiotice pe cap de locuitor pe an decât statul membru care utilizează cele mai puţine, şi anume Olanda.

Nivelurile de consum de antibiotice se corelează în mod consecvent cu gradul de rezistenţă la antibiotice, adică cu cât se utilizează mai multe antibiotice în rândul unei populaţii, cu atât mai mare va fi rezistenţa la antibiotice a bacteriilor responsabile pentru infecţii în această populaţie.

Conform Directivei 2001/83/CE şi a legislaţiilor naţionale din statele membre, antimicrobienele utilizate sistemic (adică nu local) trebuie eliberate în farmacii numai pe bază de reţetă, de obicei prescrisă de un medic. În ciuda acestei decizii, eliberarea antimicrobienelor fără reţetă este în continuare o realitate în farmaciile din mai multe state membre.

În câteva ţări se observă tendinţe descrescătoare în utilizarea antibioticelor la pacienţii în ambulator şi în rezistenţa la antibiotice a bacteriilor responsabile în mod obişnuit de infecţii la pacienţii din ambulator. Astfel, șase state membre (Franţa, Belgia, Slovacia, Republica Cehă, Slovenia şi Suedia) au raportat tendinţe descrescătoare în utilizarea antibioticelor de către pacienţii din ambulator.

În Franţa şi Belgia, reducerea a fost atribuită măsurilor naţionale şi anume o campanie anuală, naţională, publică privind utilizarea prudentă a antibioticelor.

De asemenea, în câteva ţări se observă tendinţe de scădere a rezistenţei la un microorganism responsabil de infecţii asociate asistenţei medicale, şi anume SARM.

În ciuda acestor experienţe încurajatoare, rezistenţa antimicrobiană este în continuare ridicată sau în creştere în majoritatea statelor membre, în special în cazul bacteriilor Staphylococcus aureus (SARM), Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae şi Pseudomonas aeruginosa.

În plus, în UE apar cazuri de infecţii cauzate de bacterii rezistente în totalitate sau aproape în totalitate la antibiotice. Exemple de astfel de bacterii sunt Enterobacteriaceae producătoare de carbapenemaza (KPC) (adesea Klebsiella pneumoniae) şi Acinetobacter rezistent la mai multe antibiotice. Nu există o alegere raţională privind terapia cu antibiotice pentru tratarea unor astfel de pacienţi, iar tratamentul se bazează adesea pe antibiotice vechi şi toxice precum colistinul.

Această nouă tendinţă este îngrijorătoare, deoarece există un număr foarte mic de compuşi în fază de cercetare şi dezvoltare care ar fi potenţial activi împotriva acestor bacterii şi care ar putea fi puşi pe piaţă în perioada următoare.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.