Săptămâna 12–18 noiembrie este marcată de Organizația Mondială a Sănătății ca Săptămâna mondială de conștientizare cu privire la antibiotice. Totodată, la 18 noiembrie, Centrul european pentru prevenția și controlul bolilor (ECDC) marchează Ziua europeană de conștientizare cu privire la antibiotice.
Cu acest prilej, Comisia Europeană și ECDC au organizat astăzi la Bruxelles o conferință prin care îndeamnă la acțiuni care să prevină și să combată rezistența la antimicrobiene în unitățile medico-sanitare.
Situația poate fi îmbunătățită
Cu prilejul Zilei europene de conștientizare cu privire la antibiotice, ECDC a publicat rezultatele a două studii cu privire la infecțiile asociate îngrijirilor medicale și la consumul de antibiotice în spitale și în instituțiile de îngrijire pentru cronici din Uniunea Europeană (UE) și Spațiul Economic European (SEE). Rezultatele arată deopotrivă că practicile de utilizarea a antimicrobienelor diferă de la o țară la alta și că, per ansamblu, situația poate fi îmbunătățită.
Infecțiile asociate îngrijirilor medicale constituie în continuare o problemă serioasă, nu mai puțin de 8,9 milioane fiind înregistrate anual în UE/SEE. Numărul în creștere al infecțiilor nosocomiale și al germenilor cu rezistență multiplă la antibiotice se explică prin utilizarea în exces a antimicrobienelor (în principal a antibioticelor) și a practicilor de prevenire și control al infecțiilor, care variază mult chiar de la o unitate sanitară la alta, nu doar de la o țară la alta.
Vytenis Andriukaitis: Putem evita multe decese
„Numărul în creștere al europenilor care mor sau suferă de dizabilități în urma unor infecții rezistente la antimicrobiene constituie o preocupare deosebită pentru mine și pentru Comisia Europeană. Putem evita multe din aceste decese prin oprirea utilizării nenecesare a antimicrobienelor în sistemul de sănătate și în agricultură, dar și prin diagnosticarea mai bună și prevenția infecțiilor din unitățile medicale și din comunitate”, a declarat Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară.
„Sunt mândru de eforturile pe care partenerii noștri din statele membre UE, împreună cu Comisia Europeană și agențiile UE le depun pentru a implementa planul de acțiune european One Health împotriva rezistenței la antimicrobiene. Chem pe toată lumea care are influență în prevenirea li tratamentul infecțiilor să-și dubleze eforturile de combatere a acestei amenințări”, a completat comisarul european.
Statistici îngrijorătoare
Studiile date publicității de ECDC la 15 noiembrie arată că există încă surse de utilizare nenecesară a antimicrobienelor în spitale și în unitățile de îngrijire pe termen lung. Astfel, în spitale, proporția utilizării de antibiotice cu spectru larg a variat între 16 și 62% în 2017, în Europa. În plus, mai mult de 50% din tratamentele antibiotice administrate profilactic în intervențiile chirurgicale au avut o durată mai mare de o zi, cu toate că profilaxia antimicrobiană postintervenție nu este recomandată.
În instituțiile de îngrijire pe termen lung, 29% din antimicrobiene au fost prescrise în scop profilactic, iar aproape trei sferturi din aceste tratamente au fost administrate pentru prevenirea infecțiilor urinare. Nu există însă dovezi ale eficacității acestei profilaxii la pacienții vârstnici, ci doar la femei.
Alte statistici îngrijorătoare care reies din studiile publicate astăzi de ECDC arată că, în orice zi, un pacient din 15 internați în spitalele din Europa și unul din 26 de rezidenți dintr-o unitate de îngrijiri pe termen lung au cel puțin o infecție asociată îngrijirilor. Multe din aceste cazuri sunt cauzate de bacterii cu rezistență multiplă la antibiotice.
Andrea Ammon: Este esențial să avem strategii țintite, specifice
Referindu-se la situația îngrijorătoare din Europa, Andrea Ammon, directorul ECDC, a declarat: „Cu 33.000 de decese anual ca urmare a infecțiilor cu bacterii rezistente la antimicrobiene și cu cheltuieli pentru sănătate de un miliard de euro în fiecare an, trebuie să ne asigurăm că aceste medicamente sunt utilizate cu prudență și că măsurile pentru prevenirea și controlul infecțiilor sunt aplicate în toate unitățile medico-sanitare din Europa”.
„Întrucât ratele de rezistență la antimicrobiene, ratele de consum de antibiotice și practicile pentru prevenirea și controlul infecțiilor variază de la o țară la alta, este esențial să creăm strategii țintite, care să se adreseze nevoilor specifice. ECDC îndeamnă la acțiune continuă la toate nivelurile”, a arătat Andrea Ammon.
Zsuzsanna Jakab: Rezultatele dintr-un singur sector nu vor rezolva problema
Mesajul transmis de Zsuzsanna Jakab, director regional OMS Europa, s-a adresat responsabililor guvernamentali, pentru o abordare multisectorială.
„Sănătatea umană, cea animală și cea a mediului sunt în măsură egală responsabile pentru utilizarea corectă a antimicrobienelor și pentru răspunsul la amenințarea rezistenței la antimicrobiene. În vreme ce ne concentrăm eforturile asupra utilizării corecte a acestor medicamente în comunitate și în unitățile medicale, rezultatele dintr-un singur sector nu vor rezolva problema. One Health aduce laolaltă profesioniștii din domeniul sănătății umane, animale și de mediu, ca o forță unitară și aceasta este singura cale prin care ne putem asigura că antibioticele vor continua să funcționeze. Fac un apel către toate țările europene să se angajeze în cel mai înalt grad să respecte această abordare, ca societate în ansamblul său și prin toți membrii guvernului”, este mesajul directorului regional OMS Europa.
România, cu realități sumbre și unele speranțe
Situația din România este una dintre cele mai afectate țări ale Uniunii Europene de infecții nosocomiale și de bacterii cu rezistență multiplă la antimicrobiene. Numărul anual de decese prin infecții cu bacterii rezistente la antibiotice este estimat la 1.470.
În ce privește rezistența la antibiotice a principalelor tulpini bacteriene implicate în infecțiile asociate actului medical, aceasta ajunge până la 42% în România, una din cele mai mari din lume, conform unui raport publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Sunt însă și vești îmbucurătoare, precum recent-lansatul parteneriat național dintre compania Antibiotice S.A., Societatea Română de Microbiologie și UMF „Gr. T. Popa” Iași, pentru controlul rezistenței la antimicrobiene în România. De asemenea, săptămâna trecută, Guvernul a adoptat o hotărâre privind înființarea Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenței la Antimicrobiene, care implică o abordare multisectorială.