O lungă perioadă de timp, cele mai multe centre de transplant au renunțat la rinichii infectați cu hepatita C din cauza temerilor că beneficiarii transplantului ar avea rate de supraviețuire mai mici. Dar cercetătorii spun că avansul medical în tratarea hepatitei C, cum ar fi noile medicamente antivirale, a făcut organele să fie sigure și a redus șansele ca un pacient să se infecteze. Concluzia este confirmată de un studiu recent, care a descoperit că rinichii de la donatorii cu hepatită C funcționează la fel de bine precum rinichii neinfectați după un transplant. În prezent, există de trei ori mai multe centre de transplant care folosesc rinichii infectați cu hepatită C decât în urmă cu cinci ani.
Rinichii infectați, o oportunitate care nu e exploatată la maxim
Pentru studiu, publicat în Jurnalul Societății Americane de Nefrologie, echipa de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania a analizat rinichii infectați cu hepatita C, care au fost utilizați pentru transplanturi în SUA între aprilie 2015 și martie 2019.
Până în septembrie 2018, cele mai multe organe de la donatorii infectați au fost folosite pentru pacienții care aveau deja hepatită C. După această dată, majoritatea rinichilor infectați, aproximativ 75 la sută, a mers la pacienți care nu aveau virusul.
„Studiul nostru a arătat că transplanturile cu rinichii infectați cu hepatită C sunt efectuate în prezent îmod obișnuit în multe centre, iar organele funcționează bine la un an de la transplant”, a declarat dr. Peter Reese, membru al Școlii de Medicină Perelman din cadrul Universității din Pennsylvania.
Cercetătorii au făcut o comparație între recipienții de organe infectați și neinfectați care aveau istorice medicale similare, cum ar fi greutatea și tensiunea arterială. Apoi, au testat cât de bine funcționau rinichii, folosind o ecuație matematică care determină rata de filtrare glomerulară a unui recipient (eGFR), adică au determinat cât de bine filtrează rinichii sângele. Un eGFR normal este de 60 sau mai mult. Pacienții care primiseră rinichi infectați cu hepatită C au avut un eGFR de 66,3 după un an, în timp ce cei cu rinichi neinfectați au avut un eGFR de 67,1.
În ciuda acestui fapt, aproape 40 la sută dintre rinichii cu hepatită C care au fost donați între ianuarie 2018 și martie 2019 nu au fost folosiți. „Deși rata de renunțare la aceste organe a scăzut în ultimii ani, descoperirile noastre sugerează că există încă o oportunitate substanțială de a extinde utilizarea organelor infectate cu virusul hepatitei C. Rezultatele noastre sugerează că ar trebui să facem o prioritate din maximizarea utilizării de organe infectate cu hepatita C care sunt de bună calitate”, a spus dr. Vishnu Potluri, un nefrolog de la Școala de Medicină Perelman din cadrul Universității din Pennsylvania.
Pentru cercetările viitoare, echipa intenționează să urmărească cum funcționează acești rinichi pe termen lung, pe mai multe decenii.
