Consumul de alcool, chiar și în cantități moderate, reprezintă un factor de risc important pentru fibrilația atrială (FA), arată rezultatele unui studiu publicat la 10 ianuarie în revista Heart Rhythm.
În cadrul unui studiu multicentric transversal realizat în Australia, cercetătorii au analizat în ce măsură consumul unor cantități diferite de alcool are efecte de remodelare atrială, utilizând maparea electro-anatomică de înaltă densitate (v. figura) pentru a evidenția țesutul atrial cicatrizat, care poate determina apariția fibrilației atriale.
Cât de mult e prea mult?
La studiu au participat 75 de persoane, câte 25 din fiecare categorie: consumatori de alcool în cantitate moderată, consumatori de alcool în cantitate mică și neconsumatori. Cei care au declarat un consum mediu de până la șapte unități de alcool pe săptămână au fost încadrați în grupul consumatorilor în cantitate mică. Consumatori moderați au fost considerați cei care au declarat un consum mediu de 14 unități de alcool pe săptămână.
Este important de precizat că o unitate standard de alcool conține 12 grame de alcool pur. Asta înseamnă aproximativ 250 ml de bere (5% alc.) sau 100 ml de vin (12% alc.)
Rezultatele studiului au indicat mai multe urme de țesut cicatricial și mai multe aberații în semnalele electrice ale inimii la consumatorii de alcool în cantitate moderată comparativ cu cei care nu consumau alcool sau consumau alcool în cantități mici. Consumul de alcool – chiar și în cantități considerate a fi moderate – reprezintă un factor de risc modificabil în fibrilația atrială.
Dovezi noi ale riscului
Rezultatele acestui studiu vin să întărească concluziile anterioare care au corelat consumul de alcool cu riscul de fibrilație atrială. O meta-analiză anterioară, care a inclus șapte studii și aproximativ 12.500 de pacienți cu FA, a demonstrat că riscul de incidență a FA crește cu 8% pentru fiecare pahar de alcool consumat în medie pe zi.
Consumul regulat de alcool, chiar și în cantități moderate, crește riscul de fibrilație atrială, fiind asociat cu diminuarea conductivității atriale și a voltajului înregistrat la nivel atrial, spun autorii studiului publicat la 10 ianuarie. Aceste modificări electrice și structurale ar putea fi explicația pentru incidența crescută a FA în rândul celor care consumă alcool în mod regulat. Medicii cardiologi care au în observație pacienți cu FA ar trebui să obțină informații de la pacienții lor cu privire la consumul de alcool și să facă recomandări luând în calcul răspunsurile primite.
