În Uniunea Europeană (UE), 700 de transplanturi au fost realizate în plus în anul 2017 față de 2018, arată Raportul anual de transplant al Consiliului European, realizat în colaborare cu Agenția spaniolă de transplant. Sursa organelor este în majoritatea cazurilor donatorul în moarte cerebrală, dar organele provin în mare parte și în urma deceselor de natură circulatorie (pierderea ireversibilă a funcției circulatorii și respiratorii). Ziua Europeană a transplantării și donării de organ este marcată anual la 13 octombrie.
Între statele membre UE există diferențe semnificative în ceea ce privește donarea de organe, ceea ce a dus la dezvoltarea Planului de acțiune pentru donare de organe și transplant, în perioada 2009-2015. Planul de acțiune a identificat și a dezvoltat bunele practici în privința donării, formulând o agendă comună a statelor europene care a dus la organizarea a mai mult de 20 de acțiuni pentru donarea de organe.
În prezent, susținerea activității de transplant se realizează în UE prin programul de training și creștere a conștientizării Eurodonorgan (destinat atât profesioniștilor, cât și societății civile) și prin proiectul Edith care analizează costurile și beneficiile transplanturilor renale și formulează registre de urmărire a donatorilor și primitorilor de organe.
Raportul de transplant analizează date din aproape 70 de țări, cu accent pe desfășurarea activităților de transplant, managementul listelor de așteptare și ratele de refuz ale centrelor de transplant. Informațiile prezentate în raport cuprind și date referitoare la donarea de celule și țesuturi și modul în care acestea sunt folosite.
Cea mai mare rată a donatorilor de organe decedați a fost de 47 la un milion de persoane în Spania, urmată de rate crescute de 34,1 în Portugalia și 33,3 în Croația. În România rata donatorilor a fost de doar 3,3 persoane la 1 milion de persoane, țara noastră fiind statul UE cu cea mai mică rată a donărilor de organe de la persoanele decedate. Transplantul de rinichi a avut cu cea mai mare rată de 70,5 la 1 milion de persoane în Spania, urmată de 58,2 în Franța și 52,1 în Anglia. În România, rata de transplant de rinichi a fost aproape cea mai mică din UE (7,6 la un milion de persoane), depășind-o doar pe cea din Bulgaria (5,6 la un milion de persoane).
România s-a situat pe ultimele locuri în UE și în ceea ce privește transplantul de rinichi de la persoane în viață și de la donatorul decedat (2,6 respectiv 5,0 la un milion de persoane, față de 15,1 și 63,3 la un milion de persoane în țările cu cele mai mari rate – Anglia și Spania). În 2017, țara noastră nu a realizat niciun transplant de plămâni sau pancreas și a realizat foarte puține transplanturi de cord și ficat (rate de 0,2 respectiv 3,2 la un milion de persoane). În total, în România au fost transplantați doar 10,9 pacienți la 1 milion de persoane, această rată fiind mai mare doar decât cea a bulgarilor (8,2 pacienți la 1 milion de persoane) și mult mai mică decât ratele din Spania (111 pacienți la 1 milion de persoane), Belgia (92,1 pacienți la 1 milion de persoane) și Franța (90,2 pacienți la 1 milion de persoane).
