România cheltuiește pentru sănătate cel mai puțin dintre țările Uniunii Europene

Raportul Health at a Glance 2018, publicat recent de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și Comisia Europeană, prezintă o analiză comparativă a celor 28 de țări membre UE, cinci țări europene candidate UE și trei țări EFTA (Asociația Europeană a Liberului Schimb) în ceea ce privește starea de sănătate a cetățenilor și performanțele sistemelor de sănătate din aceste țări.

Al cincilea capitol al raportului prezintă tendințele cheltuielilor în sănătate, cu accent pe cheltuielile în spitale și cheltuielile farmaceutice, analizând și modul în care sunt finanțate îngrijirile de sănătate. În 2017, cheltuielile în sistemele de sănătate în Uniunea Europeană (UE) au totalizat 9,6% din PIB-ul UE, cu variații de la peste 11% în Franța până la 6% în România. Țara noastră cheltuiește cel mai puțin pe sănătate dintre toate țările UE. Schemele obligatorii de finanțare a sistemelor de sănătate europene au fost principalele modalități de finanțare, dar „cheltuielile din buzunar” au jucat un rol important în acest capitol.

 

Cheltuieli pentru sănătate

 

Există o legătură strânsă între PIB-ul unei țări și suma cheltuielilor pe sănătate. În Europa, țările cu venituri mari – cum sunt Luxembourg, Norvegia și Elveția – cheltuiesc cel mai mult pentru sănătate, în frunte cu Elveția (5.799 de euro). Luxemburg cheltuiește 4.713 euro de persoană și Norvegia – 4.653 de euro. Germania cheltuiește 4.160 de euro de persoană, Austria – 3.945, Suedia – 4.019. Țările cu cele mai mici cheltuieli pe sănătate sunt România – 983 de euro de persoană și Bulgaria, cu 1.234 de euro de persoană (fig. 1).

Figura 1. Sumele alocate sănătății în țările Uniunii Europene

Totuși, în afara Uniunii Europene, sunt state europene care cheltuiesc chiar mai puțin decât România – Turcia, Muntenegru, Macedonia, Albania. Din 2013 până în 2017, cheltuielile pe cap de locuitor au crescut cu 1,9% anual, după regresia lor pe parcursul crizei economice din anul 2008 și creșterea modestă de 0,6% anual între 2009 și 2013. În Grecia însă, cheltuielile pe sănătate au scăzut cu 8,7% anual în perioada 2009–2013. Scăderi în aceeași perioadă au existat și în Portugalia, Croația, Cipru și Spania, în timp ce România și Bulgaria au avut creșteri importante. După criza economică din 2008, în Grecia și Portugalia cheltuielile pe sănătate au rămas mai mici în 2017 decât în 2009. Elveția a fost țara afectată cel mai puțin de criza economică, cheltuielile sale crescând constant cu 2–2,5% anual.

 

Cât alocă din PIB țările UE pentru sănătate

 

În 2017, media UE a cheltuielilor pe sănătate a fost de 9,6% din PIB, aproximativ egală cu cea din anii precedenți. Peste media UE au cheltuit pe sănătate Franța (11,5%) și Germania (11,3%), iar mult sub medie au fost România, cu un procent de 5,2% din PIB cheltuit pe sănătate, Luxembourg cu 6,1% și Letonia și Lituania cu 6,3%. În restul Europei, Elveția a cheltuit pe sănătate 12,3% din PIB (cel mai mult) iar Turcia 4,2% (fig. 2).

Figura 2. Procentajul din PIB alocat sănătății în țările Uniunii Europene

Cheltuielile mari pe cap de locuitor din unele țări europene sunt de fapt mai mici dacă sunt raportate la PIB. Slovenia și Bulgaria cheltuiesc același procentaj din PIB pe sănătate, dar raportarea sumei pe cap de locuitor arată în Slovenia o sumă mai mare cu 64% decât în Bulgaria. În Luxembourg, procentajul mic din PIB alocat sănătății arată o putere economică mare. Cu excepția unor țări ca Bulgaria, Ungaria, Irlanda, Luxembourg și România, procentajul din PIB alocat sănătății a crescut în toate țările UE.

 

Cum sunt alocate cheltuielile pe sănătate

 

Statele membre UE au alocat, în 2016, trei cincimi din cheltuielile pentru sănătate pe servicii medicale curative și de reabilitare. Din acestea, 20% au fost cheltuite pe consumabile și farmaceutice, 13% pe îngrijirile medicale pe termen lung, iar 7% pe prevenție, sănătate publică și administrarea serviciilor medicale. În anul 2016, procentajul alocat serviciilor curative și de reabilitare a scăzut la jumătate în Bulgaria și la trei sferturi în Portugalia. Grecia a cheltuit cel mai mult pe spitalizare (inclusiv spitalizare de zi) – 42%, urmată de România, Polonia, Bulgaria și Austria. Cheltuielile pe serviciile din ambulatoriu au fost de asemenea mari în UE, în unele țări depășindu-le pe cele cu spitalizarea (fig. 3).

Figura 3. Cheltuielile pentru serviciile din ambulatoriu

Cheltuielile pentru consumabile și farmaceutice au fost mari în Europa Centrală și de Est și au reprezentat majoritatea cheltuielilor în Bulgaria și Slovacia. În țările nordice și din Europa de Vest (Danemarca, Olanda, Luxembourg, Marea Britanie, Irlanda și Suedia) cheltuielile pentru consumabile și farmaceutice au fost mici, de aproximativ 15%. În schimb, Suedia și Olanda au alocat peste un sfert din cheltuieli îngrijirilor pe termen lung, care sunt foarte slab finanțate în Europa Centrală și de Sud.

Cheltuielile pentru produsele farmaceutice au crescut în UE cu 1,8% anual până la criza economică din 2008, apoi au scăzut cu 0,7% din 2008 până în 2012, fiind urmate de o creștere de 0,8% între 2012 și 2016. Și sumele alocate prevenției au crescut între 2004 și 2008, dar au scăzut ulterior cu 1,4% anual, pe timpul anilor de criză economică. În timpul crizei, cheltuielile pe spitalizări și servicii medicale în ambulatoriu au crescut pe teritoriul UE, cu 1–1,2% anual. Și finanțarea serviciilor de îngrijiri pe termen lung a crescut pe timpul crizei economice.

 

România cheltuiește cel mai puțin în termeni reali pentru spitalizare

 

Sumele cheltuite pentru spitalizare au ajuns în 2016 la două cincimi din totalul sumelor cheltuite pe sănătate în UE, reprezentând cea mai costisitoare categorie a cheltuielilor. Aproape jumătate din cheltuielile pe sănătate au fost în legătură cu serviciile medicale în Estonia, Cipru și Italia, în timp ce în Germania serviciile medicale au costat doar 30% din totalul sumelor alocate sănătății, această țară cheltuind mai mult pe servicii în ambulatoriu.

Cheltuielile pe spitalizare sunt în conformitate cu totalul cheltuielilor alocate sănătății. Cu cât o țară va aloca mai multe fonduri serviciilor de sănătate, cu atât va cheltui mai mult pe spitalizare. În medie, țările UE au cheltuit pentru spitalizare 1.059 de euro de persoană în 2016. Cel mai mult a cheltuit Danemarca, cu 1.653 de euro de persoană, fiind urmată de Luxemburg și Suedia, care au cheltuit peste 1.500 de euro de persoană. România a cheltuit cel mai puțin – 340 de euro de persoană, iar sume asemănătoare s-au întâlnit în Letonia, Bulgaria, Polonia (fig. 4).

Figura 4. Cheltuielile pentru spitalizare în Uniunea Europeană

Cheltuielile pentru serviciile medicale spitalicești curative și de reabilitare au reprezentat jumătate din totalul cheltuielilor pe sănătate în majoritatea țărilor europene și mai mult de 90% în Grecia, Polonia și Germania. Procentajele mari din aceste trei țări se datorează serviciilor specializate în ambulatoriu și practicii private bine dezvoltate. România a alocat un procentaj de 71%, identic cu media europeană (fig. 5).

Figura 5. Cheltuielile pentru serviciile medicale spitalicești curative și de reabilitare

Spitalizarea de zi a avut o finanțare în creștere în cele mai multe țări UE, datorită politicilor de creștere a eficienței sistemelor și scurtare a timpului de așteptare, precum și datorită scurtării timpului de spitalizare pentru intervențiile chirurgicale care nu necesită îngrijiri pe termen lung sau mediu. Cheltuielile pentru serviciile în ambulatoriu oferite în spitale (urgențele, serviciile din unitățile de ambulatoriu ce țin de spitale, serviciile de imagistică și laborator) au reprezentat 45% din totalul cheltuielilor în Portugalia și mai mult de 40% în România, Bulgaria, Polonia, Belgia, Germania și Grecia.

 

Patru euro din cinci cheltuiți cu farmaceuticele sunt alocați medicamentelor compensate

 

Cheltuielile pe produsele farmaceutice reprezintă al treilea cel mai finanțat element din sistemele de sănătate, necesitând o șesime din totalul cheltuielilor în 2016. Piața farmaceutică a crescut în UE cu 5% din 2010, ajungând la 210 miliarde de dolari în 2016. Germania cheltuiește cel mai mult pe medicamente (572 de euro pe cap de locuitor), cu 40% mai mult decât media UE. Irlanda și Belgia cheltuiesc cu 20% mai mult, în timp ce Danemarca, România, Estonia și Polonia cheltuiesc cel mai puțin – sub 270 de euro. În restul Europei, Elveția este pe primul loc la suma alocată produselor farmaceutice – 742 de euro (fig. 6).

Figura 6. Suma alocată produselor farmaceutice

Patru din cinci euro cheltuiți pe farmaceutice sunt alocați medicamentelor compensate. Costul medicamentelor este acoperit de asigurarea obligatorie de sănătate, care acoperă aproape 64% din totalul cheltuielilor. 34% din costuri sunt suportate de pacienți iar 1% sunt acoperite de asigurările private de sănătate. În Germania și Luxembourg guvernele și schemele obligatorii de sănătate acoperă 80% din costuri, în timp ce în Bulgaria și Cipru – 19%, respectiv 18%. Cheltuielile farmaceutice intraspitalicești le-au depășit pe cele extraspitalicești.

 

Finanțarea cheltuielilor în sănătate

 

În 2016, în UE 77% din totalul cheltuielilor în sănătate au fost finanțate de guverne și asigurarea de sănătate obligatorie, 80% din cheltuieli au fost astfel finanțate în Danemarca, Suedia și Marea Britanie, și mai mult de trei sferturi în Germania, Franța, Olanda, Slovacia și Croația (fig. 7).

Figura 7. Cheltuielile din sănătate finanțate de guverne

În Cipru, doar mai puțin de jumătate din cheltuieli au fost finanțate guvernamental. Mai mult de o treime din cheltuieli au fost suportate de pacienți în Malta, Grecia, Letonia, Bulgaria și Cipru. În Slovenia și Irlanda, asigurarea facultativă de sănătate a finanțat 10% din cheltuielile farmaceutice.

Sistemele de sănătate se află la concurență cu alte sisteme guvernamentale, cum ar fi cele de educație sau apărare. În 2016, 17% din cheltuielile guvernamentale au fost alocate sistemelor de sănătate în UE. Procentajul a crescut în Germania, Suedia și Marea Britanie, ajungând la 20% și a scăzut la 10% în Ungaria și Polonia.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.