O analiză realizată de The Economist Intelligence Unit (EIU) a relevat disparități majore în politicile naționale cu privire la controlul cancerului pulmonar în Europa. Doar două din cele 13 țări analizate în prima fază a studiului au un plan național dedicat. În România, rata de supraviețuire la cinci ani (unul dintre indicatorii luați în considerare în analiză) pentru pacienții cu cancer pulmonar este printre cele mai scăzute – doar 11%, față de aproximativ 20% în Austria și Suedia.
Rezultatele primei faze a studiului „Standardizarea politicilor publice pentru controlul cancerului pulmonar în Europa”, au fost lansate în cadrul Forumului european de cancer cu tema „Changing the Future of Cancer in Europe” găzduit de MSD, la 4 decembrie, la Bruxelles. La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților din mai multe țări europene cu rol în luarea de decizii la nivelul politicilor publice, cadre universitare, medici specialiști, dar și reprezentanți ai pacienților.
În cadrul studiului, sunt comparate politicile de sănătate publică din cele mai mari 13 țări ale Europei (1) și modul în care este gestionat și implementat accesul pacienților cu cancer pulmonar la tratamente personalizate. Conform rezultatelor preliminare, statele cu rezultate mai bune în tratarea cancerului pulmonar sunt țările care au dezvoltat strategii de prevenție eficiente, precum și politici de sănătate menite să acorde acces pacienților diagnosticați cu această boală, în timp util, la tratamente inovatoare.
Numai patru țări și-au actualizat planul național de control al cancerului în ultimii cinci ani
Rezultatele fazei inițiale a studiului evidențiază o serie de concluzii pentru Europa, cu privire la tratamentul pacienților cu cancer pulmonar, în funcție de țara de proveniență:
- În ultimii 15 ani, cele mai multe cazuri noi de cancer pulmonar au fost înregistrate în Olanda, la polul opus situându-se Suedia. Polonia se află în fruntea plutonului în ceea ce privește numărul de decese cauzate de această boală, urmată de Olanda, Belgia, Marea Britanie și Grecia. În ultimii ani, numărul deceselor din această cauză a scăzut semnificativ. Finlanda este una dintre țările care a înregistrat progrese remarcabile în prevenția și tratarea cancerului pulmonar. Restul țărilor care au făcut obiectul studiului, printre care și România, au evoluat foarte puțin sau deloc în prevenția acestei boli, în ultimii 15 ani;
- Austria, Suedia și Norvegia sunt țările cu cea mai ridicată rată de supraviețuire la cinci ani pentru cancerul pulmonar, în timp ce în România și în Marea Britanie sunt înregistrate cele scăzute rate de supraviețuire la cinci ani;
- Prevenția și tratarea cancerului pulmonar sunt o prioritate strategică în țările cu planuri și linii directoare de control în această boală;
- Luând în considerare faptul că fumatul reprezintă principalul factor de risc pentru apariția cancerului pulmonar, aproximativ 80% din cazurile înregistrate pentru această boală fiind legate de fumat, programele de sănătate publică pentru controlul tutunului și renunțarea la fumat, inclusiv reglementarea țigărilor electronice, sunt de o importanță majoră. Studiul arată că Finlanda și Norvegia au făcut pași semnificativi în această direcție;
- Doar Suedia și Polonia au un plan specific pentru prevenția și tratamentul cancerului pulmonar sau o secțiune dedicată în cadrul Planului Național de Control al Cancerului și numai patru țări (Austria, Franța, România și Grecia) și-au actualizat acest plan în ultimii cinci ani;
- Doar jumătate dintre țările analizate prin intermediul studiului (Belgia, Franța, Germania, Olanda, Polonia, Spania și Marea Britanie) derulează studii clinice pentru a investiga dacă și cum pot fi implementate programe de screening pentru cancerul pulmonar.
Este timpul ca pacienții cu cancer pulmonar să fie observați
„Rezultatele preliminare ale studiului indică o serie de oportunități pentru România (…) Deși cancerul pulmonar reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul bărbaților diagnosticați cu cancer [n.n. în România] și se situează pe locul 4 în rândul femeilor, planul național de cancer nu se concentrează în mod explicit asupra acestui tip de cancer, nu are o secțiune specifică pentru prevenția și tratamentul cancerului pulmonar. România trebuie să se concentreze în continuare pe implementarea de politici menite să reducă mortalitatea prin cancer pulmonar”, a declarat Alan Lovell (foto stânga), Senior Associate, Health Policy and Clinical Evidence, EIU.
„Decidenții politici ar trebui să aibă în vedere rezultatele preliminare ale acestui studiu și să facă toate eforturile necesare în vederea tratamentului cancerului pulmonar. Este timpul pentru o mai bună informare a pacienților și aparținătorilor acestora, în ceea ce privește impactul acestei boli. Este timpul ca pacienții cu cancer pulmonar să fie observați“, a declarat Alfonso Aguarón, Project Manager, Lung Cancer Europe.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că 387.913 europeni au decedat în cursul acestui an ca urmare a diagnosticării cu cancer pulmonar (2). Aceste statistici alarmante sunt confirmate și de rezultatele preliminare ale studiului amintit.
- Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Spania, Suedia și Marea Britanie
- http://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/cancers/15-Lung-fact-sheet.pdf; Data accesării: 30 noiembrie 2018
