România și întreaga lume, fără medici

Cel puțin 400 de milioane de oameni din întreaga lume nu au acces la servicii medicale esențiale, iar până în 2035, potrivit estimărilor, vor fi cu aproape 13 milioane de cadre medicale mai puțin decât necesarul pe Glob. Este un semnal de alarmă tras de Organizația Mondială a Sănătății.
România nu este străină de această situație. Criza de medici și asistente medicale este acută. În jur de 500 de localități din România nu au medic de familie sau au mai puțini medici decât ar trebui, potrivit datelor publicate de Societatea Națională de Medicina Familiei anul trecut.  Practic, după cum spunea chiar ministrul Sănătății în luna aprilie, sunt aproximativ 700 de posturi de medici de familie neocupate.

Cu numai câteva luni mai devreme, în octombrie, ea declara că în centrul țării există zone unde 90% din medici se vor pensiona până la sfârșitul lui 2019. Vârsta medie a medicilor de familie este de 55 de ani, așa încât peste cinci ani vor veni valurile de pensionări, care se vor accentua treptat și vor avea ca efect o criză fără precedent în medicina primară.

Potrivit estimării Coaliției pentru Sănătate (formată din mai multe asociații reprezentative ale medicilor și pacienților), unul din patru români nu va mai avea medic de familie peste cinci ani, ceea ce va lăsa fără asistență medicală primară aproape cinci milioane de persoane, situație fără precedent nu doar în Uniunea Europeană, ci și în România.

Iar lipsa personalului se va agrava exact în zonele sărace, cu puțini locuitori și doar câțiva asigurați contribuabili, unde starea de sănătate a populației este adesea precară, după cum arată toți indicatorii de profil, aflați mult sub media națională.

Măsurile luate de autorități, insuficiente?

În fața acestei crize, autoritățile au început să ia măsuri. Una dintre ele a fost să scoată mai multe locuri la rezidențiat. Însă fără rezultat, spun unii medici.
„Spitalele românesti se golesc în continuare de medici , deficitul estimat este de 15.000 de specialiști (…).Au fost peste 2.500 locuri la rezidențiat si totuși posturi scoase la concurs sunt puțin peste 200”, scria pe Facebook, la începutul anului, Laura Zarafin, medic la secția de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului Colentina.

În plus, prea puțini medici sunt dispuși să accepte posturi la țară sau chiar în orașe mici. O variantă luată în calcul de Ministerul Sănătății este să aducă medici din Republica Moldova. Însă procedura este greoaie. Și aceasta pentru că în România rezidenţiatul pentru medicina de familie este de patru ani, iar în Republica Moldova, după finalizarea facultăţii, poţi să faci medicină de familie. Va fi nevoie, deci, de o perioadă de echivalare.

Autoritățile române le-au promis și mai mulți bani medicilor de familie. Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunțat că România urmează să semneze un acord în valoare de aproximativ 600 de milioane de dolari cu Banca Mondială pentru medicina de familie. El a precizat că această sumă urmează să fie suplimentată de stat, pentru a ajunge la aproximativ un miliard de euro. Totul pentru dezvoltarea asistenței medicale primare. Practic, urmează să fie dezvoltate și scheme de ajutor de stat, ce vor include împrumuturi pentru medicii de familie. Aceștia vor putea utiliza fondurile pentru dotarea spațiilor, achiziția de echipamente, pregătirea personalului și chiar salarizare.

Autoritățile se laudă cu o încetinire a exodului medicilor

După mărirea salariilor medicilor, Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a anunțat în luna mai, că de la începutul anului 411 persoane, au cerut certificate de conformitate necesare pentru a profesa în străinătate. Este vorba despre o scădere semnificativă față de 2010, când au fost eliberate 7.829 astfel de acte și chiar față de anul trecut, când au fost cerut 2.312.
Cu toate acestea, chiar ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a avertizat că este puțin probabil ca medicii și asistentele care au emigrat să fie dispuși să se întoarcă în țară, indiferent de condiții.

Finanțarea sistemului medical din România, în pericol

Sistemul medical din România este finanțat din contribuțiile angajaților și companiilor. Însă populația României este în scădere – sporul natural este negativ – și, la fel ca restul lumii, îmbătrânește. Astfel, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depășea la 1 ianuarie 2019 cu peste 434.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
O populație vârstnică înseamnă o creștere exponențială a cheltuielilor pentru îngrijiri medicale. Vorbim, practic, de o piramidă inversată: cheltuieli tot mai mari pentru asistența medicală, contribuții tot mai mici la buget, deoarece scade numărul angajaților.

Situația este similară în toată Europa, iar autoritățile caută soluții…

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.