Majoritatea românilor sunt de acord cu vaccinarea și cred în siguranța și eficacitatea vaccinurilor în prevenirea unor boli transmisibile. Există însă un segment semnificativ de populație care ezită în aceasta privință, care nu este pe deplin convins de principiile vaccinării. Acest segment este cel mai vulnerabil la mesajele antivaccinare.
Acestea sunt rezultatele unui sondaj național realizat la comanda Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și proiectat în colaborare cu Societatea Română de Microbiologie (SRM) și Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București.
Între încredere și neîncredere
Rezultatele sondajului arată că 81,1% din cei chestionați sunt de părere că vaccinarea copiilor este necesară. Pe de altă parte, mult mai puțini dintre respondenți – puțin peste jumătate din numărul persoanelor intervievate (54,9%) – sunt de părere că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile. 28,7% consideră că vaccinarea este o problemă complicată, care trebuie evaluată de la caz la caz, iar 10,3% cred că riscurile vaccinării sunt mai mari decât beneficiile. 6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Cât privește eficiența vaccinurilor în fața bolilor, peste jumătate din respondenți (54,1%) sunt de acord cu afirmația „Bolile care pot fi prevenite prin vaccinare sunt grave și pun în pericol viața”, 32,2% sunt nici în acord, nici în dezacord, în timp ce 7,4% sunt în dezacord. Puțin sub 50% (49,1%) sunt de părere că vaccinarea este cea mai sigură modalitate de a ne proteja de unele boli. 36,1% sunt nici în acord, nici în dezacord, în timp ce 10,5% își exprimă dezacordul față de afirmația dată.
Declarații vs. acțiuni concrete
Rezultatele sondajului au fost și mai interesante atunci când credința românilor în necesitatea vaccinării a fost comparată cu acțiunile concrete ale acestora. Astfel, aproximativ 80% din cei chestionați nu s-au vaccinat anul trecut sau anul acesta împotriva gripei sezoniere.
Din totalul persoanelor care nu s-au vaccinat gripal – reprezentând 79,3% din totalul populației – 31,3% declară că s-au imunizat altfel, 16% că nu au avut timp și 15,3% că le-a fost teamă. 12,3% din cei chestionați consideră că vaccinarea gripală nu este eficientă, 9,9% nu sunt de acord cu vaccinarea și 6,2% nu au găsit vaccinul. Bărbații, respondenții cu studii primare și locuitorii din Bucovina și Moldova declară că nu sunt de acord cu vaccinarea, mai mult decât celelalte categorii. Femeile și persoanele cu studii superioare au invocat mai frecvent teama de vaccinare ca motiv al nevaccinării.
Cu cine discutăm despre vaccinare?
Aproximativ două treimi din respondenți (67,2%) sunt de părere că părinții trebuie să discute cu medicul de familie sau cu medicul pediatru despre îngrijorările legate de vaccinarea copiilor lor. Pe de altă parte, mai puțin de 40% din respondenți declară că au încredere în informațiile pe care le primesc despre vaccinuri. Alți 46,4% se declară sceptici, ezită între încredere și neîncredere în informațiile primite de la medic și autorități. 63,6% din cei chestionați apreciază că este rolul părintelui să se informeze despre siguranța vaccinării copiilor.
Sondajul evidențiază astfel existența unui segment imens de populație sceptică, care confirmă nevoia unor campanii de informare și educare pe acest subiect. 9,3% din cei chestionați nu au încredere în informațiile primite pe această temă.
Strategii de comunicare și politici adecvate
Studiul va fi folosit de Grupul de vaccinologie al SNMF pentru a realiza o serie de recomandări și propuneri de strategie de comunicare medicilor de familie. De asemenea, studiul va fi pus la dispoziția Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pentru ca, împreună, specialiștii să folosească toate instrumentele științifice pentru crearea de politici coerente și eficiente în domeniul vaccinării, în concordanță cu dorințele și așteptările populației, au declarat la 11 martie reprezentanții SNMF.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în perioada 21 ianuarie – 11 februarie 2019 pe un eșantion de 2.115 de persoane, considerat reprezentativ pentru populația României. Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul participanților.
