Sănătatea precară este mai costisitoare decât îmbătrânirea populației

Observatorul european al sistemelor și politicilor de sănătate a publicat recent o analiză a economiei îmbătrânirii sănătoase și active, în contextul creșterii proporției populației vârstnice.

Îmbătrânirea populației aduce atât beneficii, cât și provocări societății. În primul rând, ridică problemele întâmpinării noilor așteptări ale populației cu privire la sănătate și speranța de viață, din care derivă întrebări referitoare la modul în care se vor gestiona nevoile de servicii de sănătate și îngrijire pe termen lung ale persoanelor vârstnice. În plus, îmbătrânirea populației naște probleme legate de potențialele efecte economice ale existenței unei populații tinere și apte de muncă într-un raport comparativ scăzut.

 

Economia îmbătrânirii populației

 

Schimbările demografice vor afecta finanțele publice și creșterea economică și există riscul ca autoritățile publice să declare în viitor asistența socială nesustenabilă. Alte voci susțin că îmbătrânirea populației nu este atât de costisitoare și că ea poate aduce unele beneficii dacă bătrânii sunt activi și sănătoși. Dezvoltarea unor politici adecvate poate contribui la scăderea costurilor și la stimularea beneficiilor asociate îmbătrânirii populației (fig. 1).

Figura 1. Factorii implicați în menținerea activității persoanelor vârstnice

Costurile asociate îmbătrânirii populației variază de la o țară la alta. De exemplu, în 2015, costurile pentru îngrijirile medicale ale persoanelor peste 80 de ani au fost de 16 ori mai mari decât cele pentru persoanele cu vârste de 20 de ani. Diferența între aceste două categorii de vârstă a fost mult mai mică în Cipru, de doar 2,7 ori. Astfel, s-a demonstrat că îmbătrânirea populației are un impact mai mic asupra costurilor de sănătate față de alte investiții în sănătate, cum ar fi dezvoltarea tehnologiei medicale.

Îmbătrânirea populației este un proces prea treptat pentru a avea o influență rapidă asupra creșterii cheltuielilor medicale. Sănătatea precară a populației în general și prevalența mare a bolilor cronice reprezintă elemente cu un impact mai mare asupra creșterii cheltuielilor de sănătate decât îmbătrânirea populației.

 

Îngrijirea pacienților vârstnici este mai costisitoare în țările slab dezvoltate

 

Deși costurile asociate îngrijirilor medicale cresc semnificativ în ultimele luni de viață în cazul persoanelor vârstnice, există studii care arată că aceste costuri sunt cu atât mai mici cu cât pacienții sunt mai vârstnici în momentul decesului. Acest aspect se poate datora limitării folosirii resurselor intensive la această categorie de vârstă. În plus, costurile pentru îngrijirea persoanelor vârstnice nu sunt asociate numai îngrijirilor de sănătate, ci și îngrijirilor în alte unități decât cele spitalicești, cum ar fi cele paliative. În țările slab dezvoltate, însă, care nu au investit în îngrijirile paliative asociate îmbătrânirii, persoanele vârstnice cu boli cronice terminale sunt îngrijite în unitățile medicale pentru afecțiuni acute, costurile de îngrijire crescând astfel, în această abordare.

Cheltuielile cu îngrijirile paliative sau nemedicale ale persoanelor vârstnice vor crește în viitor, în țările care dispun de aceste facilități. În mod neașteptat, acest lucru nu este cauzat de creșterea numărului vârstnicilor care au nevoie de îngrijiri, ci de existența unui număr inițial scăzut al acestor facilități, care se vor înmulți în viitor. Țările din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) cheltuiesc în prezent, conform datelor raportate, sub 2% din PIB pentru îngrijirile pe termen lung (fig. 2).

Figura 2. Cheltuielile din PIB pentru îngrijirea pe termen lung a vârstnicilor

Astfel, chiar dacă aceste sume ar crește, nu ar ajunge prea mari pentru a epuiza resursele. Cuantificarea costurilor formale pentru îngrijirile pe termen lung este greu de făcut, de aceea impactul economic al acestor costuri este dificil de interpretat, la fel și estimarea lor pentru perioade viitoare.

 

Mulți vârstnici se autofinanțează

 

De multe ori, persoanele vârstnice își doresc să contribuie activ la dezvoltarea societății și economiei, dacă starea de sănătate le permite. Astfel, există multe cazuri când persoanele cu vârste de pensionare rămân încă în câmpul muncii, chiar dacă se credea că productivitatea lor nu este la fel de mare ca a persoanelor tinere. Acest aspect privitor la productivitatea vârstnicilor a fost infirmat în ultima vreme, datorită faptului că cerea este mai mare în prezent pentru munca intelectuală decât pentru munca fizică.

În plus, mulți vârstnici contribuie activ la dezvoltarea societății și economiei prin efectuarea unor munci neplătite. Dacă ar fi incluse și aceste munci voluntare în calcularea forței de muncă la vârste înaintate, aceasta ar crește semnificativ. De exemplu, în Portugalia, forța de muncă a crescut cu 13% în anul 2014 după luarea în calcul a muncii voluntare a persoanelor vârstnice. Valoarea economică a voluntariatului vârstnicilor este de asemenea mare, dar sunt încă necesare studii care să arate efectele muncii la vârste înaintate asupra sănătății.

Nu toate persoanele cu vârste de peste 65 de ani sunt dependente de ajutorul financiar al persoanelor tinere și nu toate persoanele tinere contribuie la ajutorul financiar al persoanelor de peste 65 de ani. Marea Britanie estimează că ratele de susținere a vârstnicilor vor crește de la 27% în perioada 2005–2010 la 41% în perioada 2045–2050. Procentajul persoanelor tinere cu dizabilități care necesită susținere financiară din rândul persoanelor active nu se va schimba, rămânând la 10%.

Mulți vârstnici se autofinanțează prin economiile de viață și investiții, fapt ce ar putea contribui la creșterea economică (fig. 3).

Figura 3. Cum este finanțat consumul în rândul persoanelor vârstnice

În plus, persoanele vârstnice aflate în câmpul muncii nu sunt scutite de plata taxelor și impozitelor, astfel că ele contribuie și la bugetul de stat. Și persoanele vârstnice care nu muncesc plătesc taxe și impozite. Suma totală a veniturilor din taxe și impozite plătite din surse care nu implică activități profesionale reprezintă între 30 și 50% din totalul veniturilor din taxe.

 

Politici care pot stimula activitatea vârstnicilor

 

Principalele tipuri de politici care ar putea ajuta vârstnicii să rămână activi și sănătoși sunt cele care împiedică apariția și progresia bolilor cronice și a dependenței de îngrijiri. Efecte importante asupra sănătății ar putea avea acele politici de sănătate care susțin schimbarea stilului de viață într-unul mai sănătos, chiar dacă schimbarea are loc la vârste înaintate. Încetarea fumatului și prevenirea declinului psiho-intelectual sunt câteva din intervențiile ce pot fi stimulate de politicile de sănătate.

În ceea ce privește resursele sistemelor de sănătate, telemedicina sau alte tehnologii de asistare de la distanță a actelor medicale pot scădea costurile asociate îngrijirii medicale a vârstnicilor, dar și îngrijirii medicale în general.

Deși pensionarea la vârste înaintate este o modalitate populară de a păstra activă populația vârstnică, ridicarea pragului de pensionare poate aduce unele dezavantaje, cum ar fi de exemplu creșterea șomajului la vârste înaintate. Angajații vârstnici pot fi susținuți activ și prin intervenții de promovare a sănătății la locul de muncă, precum cele de tip screening, pentru a identifica potențiale afecțiuni nediagnosticate în stare incipientă. De asemenea, programele flexibile de muncă sunt foarte importante pentru a păstra activi  vârstnicii în câmpul muncii.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.