Sănătatea românilor trage în jos Uniunea Europeană

Țara noastră se situează pe ultimele locuri la aproape toate capitolele ce țin de sănătatea cetățenilor, conform raportului Health at a Glance 2018. Suntem pe ultimul loc la sănătatea mintală, pe ultimele locuri la raționalizarea cheltuielilor în sistemul de sănătate, dar pe primul loc la numărul de cezariene. România este pe al doilea loc la cantitățile de antibiotice prescrise, pe ultimele locuri la capitolul „speranța de viață” și în top 3 al țărilor cu cele mai mari rate de deces din Uniunea Europeană.

Anul trecut, România a raportat cele mai multe cazuri de rujeolă din Europa și cea mai scăzută rată de vaccinare a copiilor din UE. Suntem în topul țărilor cu cele mai mari prevalențe ale diabetului zaharat și cheltuim cel mai puțin pe sănătatea din toată Uniunea Europeană. Suntem pe al patrulea loc la mortalitatea prevenibilă și pe ultimul loc la practicarea operațiilor de o singură zi.

Excelăm doar la succesul tratamentelor anti-tuberculoză, avem o supraviețuire peste media europeană în ceea ce privește cancerul de col uterin și suntem la jumătatea clasamentului în ceea ce privește satisfacția pacienților.

Astfel, în același timp în care România preia Președinția Consiliului UE în domeniul sănătății, aflăm că românii sunt relativ satisfăcuți de un sistem de sănătate care duce România în coada clasamentelor europene.

 

Pe ultimul loc la sănătatea mintală

 

În UE, peste 25 de milioane de persoane suferă de anxietate, 21 de milioane sunt afectate de depresie, peste 11 milioane au probleme legate de abuzul de droguri și alcool, peste 5 milioane de persoane suferă de tulburare bipolară și peste 1,5 milioane de schizofrenie. În România, doar 14,3% din populație este afectată de boli mintale, procentajul fiind cel mai mic din UE. Numărul mic de cazuri raportate nu reflectă o prevalență mică a bolilor mintale în țara noastră, ci subraportarea acestora, conform autorilor raportului OECD. Diferența dintre noi și Europa de Nord Vest este că, în țările nordice, bolile psihice nu sunt stigmatizate și sunt conștientizate în proporții mai mari decât în Europa de Sud Est. Acolo, oamenii recunosc și raportează mai des problemele de sănătate mintală și au mai mult acces la servicii medicale psihiatrice. Și depresia este subraportată în România, unde doar 1% din bărbați și aproximativ 2% din femei raportează că suferă de depresie, proporțiile fiind cele mai mici din UE.

În România, 10–15% din copiii cu vârste între 6 și 11 ani suferă de o afecțiune mintală sau comportamentală (hiperactivitate sau incapacitate de concentrare), procentajul fiind cel mai mare din UE, la egalitate cu cele din Bulgaria, Germania, Lituania și Olanda.

În cele 28 de țări UE, costul bolilor mintale a fost de aproximativ 600 de miliarde de dolari, adică peste 4% din PIB. Totuși, corespunzător raportării scăzute, România acordă cel mai mic procentaj din PIB din țările UE pentru tratamentul bolilor psihice (2,1%).

 

Pe ultimele locuri la raționalizarea cheltuielilor în sistemul de sănătate

 

În UE, cheltuielile excesive (nenecesare) reprezintă o cincime din totalul cheltuielilor în sistemele de sănătate. Cheltuielile excesive ridică întreaga sumă cheltuită în sistemele de sănătate la 9,6% din PIB-ul Europei. Diabetul, hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) și astmul sunt cinci din cele 30 de afecțiuni care ar putea fi tratate cu ușurință în afara spitalelor, nefiind necesare internările în cazurile cronice. România se află printre țările cu cele mai mare rate de spitalizare pentru aceste cinci afecțiuni, dar și pentru orice alte cauze.

Operațiile de cezariană sunt practicate în 15% din cazuri la nivel global și în proporție de 28% în Europa, de multe ori făcându-se abuz de aceste intervenții chirurgicale, uneori nenecesare. Cezarienele practicate irațional sunt realizate în cele mai mari proporții în România (fruntașă la numărul de cezariene), Bulgaria și Polonia, arată raportul OECD. Pe de altă parte, practicarea mai frecventă a chirurgiei de o zi poate scădea cheltuielile spitalelor, asigurând în același timp confortul pacienților care doresc să se întoarcă acasă cât mai repede. Țările care au adoptat cel mai puțin modelul chirurgiei de o zi sunt Germania, Austria și țările est-europene (Polonia, Ungaria și România). Un raport francez estimează că o creștere cu 3% a procedurilor cu spitalizare de o zi ar putea duce la economii de 200 de milioane de euro anual.

În UE, costurile medicamentelor ating până la 17% din costurile totale pentru sănătate. În Bulgaria, procentajul crește la 40%, iar în România la peste 30%, țara noastră fiind pe locul doi în UE la acest capitol, după Bulgaria. Prescrierea excesivă și folosirea inadecvată a medicamentelor consumă resursele sistemelor, cresc riscul eșecurilor terapeutice și efectelor adverse ale medicației și duc la dezvoltarea rezistenței microbiene. În 2016, în UE, consumul mediu zilnic de antibiotice a fost de 22 de doze zilnice definite (DDD) la 1.000 de persoane, cu variații de la 10 DDD în Olanda la 36 DDD în Grecia. România se află pe locul al doilea în UE în ceea ce privește cantitatea de antibiotice prescrisă, cu o rată de 30 DDD la 1.000 de persoane zilnic.

 

Pe primul loc la rujeolă și tuberculoză. Pe al doilea loc la mortalitate

 

În ultimele zeci de ani, speranța de viață a crescut în Europa, deși creșterea a încetinit din 2010. Speranța de viață este de 81 de ani în cele 28 de state UE și ajunge chiar la 83 de ani în Spania și Italia. În două treimi din țările UE speranța de viață depășește 80 de ani, dar nu și în România, Bulgaria, Letonia și Lituania, țări aflate pe ultimele locuri la acest capitol. România se află pe locul 25 din 28 în ceea ce privește speranța de viață în UE. La capitolul „speranță de viață sănătoasă”, România este pe penultimul loc în Europa, înaintea Bulgariei.

În UE, peste 80% din decese survin la vârste peste 65 de ani, cauza principală fiind reprezentată de bolile cardiovasculare. România, Bulgaria și Ungaria au cele mai mari rate de deces, cu 50% mai mari decât media europeană în 2015. România este pe al doilea loc și la capitolul „mortalitate”. În cazul mortalității cauzate de accidentul vascular cerebral, a existat o variabilitate mare pe teritoriul UE, aceasta fiind de trei ori mai mare decât media europeană în România, Bulgaria și Letonia. La mortalitatea infantilă, ratele sunt scăzute în UE, cu cel mult 4 decese la 1.000 de nașteri. România, Bulgaria, Malta și Cehia au rate mai mari, de 5 decese la 1.000 de nașteri, deși aceste rate au scăzut în ultimii 25 de ani.

În ceea ce privește bolile prevenibile prin vaccinare, în perioada mai 2017 – mai 2018, în Europa, s-au înregistrat 13.475 de cazuri de rujeolă, față de 8.523 de cazuri în aceeași perioadă a anului anterior. Rata medie a fost de 2,2 îmbolnăviri la 100.000 de persoane, dar variațiile au fost mari de la o țară la alta. România a raportat cele mai multe cazuri de rujeolă din Europa, cu o rată de 28,4 cazuri la 100.000 de persoane, depășind cu mult următoarele valori, raportate de Grecia și Italia, care au avut 8 cazuri la 100.000 de persoane. Epidemia din România a fost declanșată de rata scăzută a vaccinării. Rata vaccinării la copii în anul 2017 a fost sub 90% în țări ca România, Croația, Cipru și Franța.

În ceea ce privește tuberculoza, 59.000 de cazuri au fost raportate în 2016 pe teritoriul UE, față de 70.000 de cazuri în 2012. România a fost fruntașă și la acest capitol, cu o rată de 68,9 cazuri la 100.000 de persoane, depășind cu mult următoarele rate raportate, de 30 de îmbolnăviri la 100.000 de persoane în Letonia și Lituania.

Prevalența diabetului zaharat a fost în medie de 6% în rândul persoanelor adulte, variind de la peste 9% în Malta, Portugalia și România, la sub 4% în Irlanda, Lituania și Estonia.

 

Pe primul loc la consumul de substanțe psihoactive noi

 

Rata fumatului în rândul adolescenților a scăzut în majoritatea țărilor europene în ultimii zece ani, cu excepția României și Poloniei, unde numărul adolescenților care fumează a crescut, conform raportului OECD. Adulții din România nu fumează mai mult decât ceilalți europeni, în această privință media din țara noastră fiind egală cu media europeană (20% din adulți raportează că fumează zilnic). Nici la consumul de alcool în rândul adulților nu excelăm, media din țara noastră fiind puțin mai mare decât media UE.

În ceea ce privește consumul de droguri, țara noastră nu a raportat niveluri semnificative sau mult diferite față de media UE, cu excepția consumului de noi substanțe psihoactive (etnobotanice). La acest capitol România este pe primul loc în UE, având cea mai mare rată de consum, de 1,7%.

 

România cheltuiește cel mai puțin pentru sănătate din UE

 

În 2017, cheltuielile în sistemele de sănătate în Uniunea Europeană (UE) au totalizat 9,6% din PIB-ul UE, cu variații de la peste 11% în Franța până la 6% în România. Țara noastră cheltuiește cel mai puțin pentru sănătate dintre toate țările UE. Țările cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din UE sunt România, cu 983 de euro de persoană, și Bulgaria, care ne depășește în medie cu 300 de euro de persoană.

În 2017, media UE a cheltuielilor pentru sănătate a fost de 9,6% din PIB, aproximativ egală cu cea din anii precedenți. Peste media UE au cheltuit pentru sănătate Franța (11,5%) și Germania (11,3%), iar mult sub medie a fost România, cu un procent de 5,2% din PIB cheltuit pe sănătate – cel mai mic procent din UE. Și în ceea ce privește cheltuielile pentru spitalizare, România a cheltuit cel mai puțin – 340 de euro de persoană.

Pentru medicamente, Germania cheltuiește cel mai mult (572 de euro pe cap de locuitor), cu 40% mai mult decât media UE. Irlanda și Belgia cheltuiesc cu 20% mai mult, în timp ce Danemarca, România, Estonia și Polonia cheltuiesc cel mai puțin – sub 270 de euro. Sumele mici cheltuite pentru medicamente în țara noastră reprezintă de fapt acel mare procentaj atribuit medicamentelor din totalul cheltuielilor pentru sănătate. România acordă cheltuielilor farmaceutice peste 30% din totalul sumelor cheltuite în sănătate (cel mai mult din UE după Bulgaria), dar în număr absolut suma este cea mai mică din UE. Situația reflectă încă o dată sumele derizorii pe care le acordă țara noastră domeniului sănătății.

 

Pe al patrulea loc la mortalitatea prevenibilă

 

În UE, peste 1,2 milioane de persoane au decedat prematur în anul 2015 din cauza unor afecțiuni ce pot fi combătute printr-o îngrijire medicală adecvată și prin politici de sănătate mai eficiente. Rata mortalității prevenibile este la cele mai mici niveluri în Cipru și Spania și la cele mai mari niveluri (de două ori cât media europeană) în Ungaria, Lituania și Letonia și România – aflată pe al patrulea loc.

În ceea ce privește rata mortalității cauzate de afecțiuni tratabile, România, Lituania și Letonia au avut cele mai mari niveluri, de două ori și jumătate mai mari decât media UE. Interesant este că, susțin autorii raportului OECD, creșterea cheltuielilor în sistemele de sănătate ar putea redresa situația în aceste țări, unde cheltuielile sunt cele mai mici din UE.

Procentajul femeilor între 20 și 69 de ani care au realizat screeningul anual pentru cancerul de col uterin a crescut de la 54% la 60% în ultimul deceniu în UE, aproape dublându-se în Franța. Doar 25% din femeile din România și Letonia realizează screeningul anual, în timp ce în Austria și Suedia procentajul ajunge la 80%. În România, supraviețuirea la cinci ani în cazul cancerului cervical este de 65%, peste media UE de 63%. Procentajul femeilor care au fost supuse screeningului prin mamografie pentru cancerul de sân a fost cel mai mic în România, Bulgaria și Letonia și cel mai mare în țările nordice și Portugalia. România și Croația sunt singurele țări din UE unde rata de mortalitate pentru cancerul colorectal a crescut, în toate celelalte țări UE ratele scăzând cu 10% între anii 2000 și 2015, iar în unele țări scăzând chiar cu 30%.

În privința tuberculozei (TB), în România, Suedia, Olanda, Slovacia și Bulgaria s-au întâlnit rate de peste 85% de succes al tratamentului. În UE, o medie de 5,5% din pacienți contractează infecții intraspitalicești în urma internării. Cel mai mic procentaj (sub 4%) a fost observat în Lituania, Bulgaria, Germania, Letonia, Olanda și România, iar cel mai mare în Grecia, Portugalia, Italia, Finlanda și Cipru (peste 8%). Și aici, procentajele mici se pot explica prin subraportarea infecțiilor nosocomiale.

 

Cel mai mic număr de medici și cele mai puține aparate IRM și CT

 

Majoritatea țărilor europene au implementat acoperirea universală cu servicii de sănătate, cu includerea consultațiilor medicale de specialitate, a testărilor paraclinice și a spitalizărilor. România, Bulgaria și Cipru încă au 10% din populație neacoperită cu servicii gratuite de sănătate, conform raportului OECD, deși în aceste țări sunt asigurate universal urgențele și terapia intensivă, precum și tratamentul bolilor transmisibile. În anul 2017 doar 89% din populația României avea asigurare de sănătate în sistemul de stat.

Numărul medicilor variază semnificativ pe teritoriul UE. Cel mai mic număr de medici s-a întâlnit în România, Marea Britanie și Polonia.

În ceea ce privește disponibilitatea tehnologiilor imagistice, disponibilitatea investigațiilor CT și IRM a crescut mult în UE în ultimele două decenii, dar există diferențe mari între țări. România, Ungaria și Marea Britanie au cele mai puține aparate IRM și CT. Cele mai puține investigații IRM și CT pe cap de locuitor se fac în România și Bulgaria, iar cele mai multe în Germania, Franța, Belgia și Luxemburg.

Durata medie de spitalizare este un alt indicator al eficienței sistemelor medicale analizat în raportul OECD. Durata scăzută de spitalizare reduce costurile îngrijirilor medicale, iar o durată lungă nu doar crește costurile îngrijirilor, ci relevă o proastă coordonare într-un sistem medical, crescând timpii de așteptare pentru noi internări. În România, durata medie de spitalizare este de 7,5 zile, egală cu media UE. În ceea ce privește operațiile de o zi, ce reprezintă un indicator bun pentru performanțele unităților medicale, 95% din operațiile de cataractă sunt practicate ca operații de o singură zi în UE, dar procentajul scade la 50% în România, Polonia, Bulgaria și Lituania. România este pe ultimul loc în clasament.

 

Învățături și deziderate

 

În urma analizării stării de sănătate a europenilor, OECD a făcut recomandări ce ar putea fi folosite cu ușurință de orice țară cu deficiențe de management al sistemului de sănătate. Astfel, pentru îmbunătățirea sănătății psihice a europenilor (capitol la care România stă cel mai prost din UE), OECD încurajează creșterea conștientizării afecțiunilor mintale, dezvoltarea activităților de promovare a sănătății mintale și căutarea ajutorului în momentul îmbolnăvirii psihice.

În ceea ce privește raționalizarea cheltuielilor, dezvoltarea îngrijirilor pentru bolile cronice poate elimina milioane de internări nenecesare în țările UE. În plus, autorii raportului susțin că limitarea investigațiilor paraclinice nu compromite calitatea serviciilor medicale, iar folosirea pe scară largă a chirurgiei de o singură zi și grăbirea externării pacienților ar duce la economii importante în sistemele medicale. Dacă ținem cont de aceste recomandări, ne rămân doar frauda și corupția din sistemele de sănătate europene, care susțin de asemenea cheltuielile inutile, ducând la pierderi financiare importante. Recomandarea aici este simplă, dar nu atât de simplu de aplicat. Eliminarea fraudei și corupției din sistemele medicale pare departe de a se realiza, mai ales în țările încă întunecate de umbra comunismului.

Multe alte state europene întâmpină dificultăți în formarea și atragerea medicilor formați pentru a practica pe întreg teritoriul țării, mai ales în zonele rurale, cu deficit major de personal medical. OECD recomandă creșterea stimulentelor financiare pentru medicii care vor să lucreze în mediul rural și oferirea unei palete mai largi de studii postuniversitare pentru cei care vor să se supraspecializeze.

Îmbătrânirea populației impune schimbarea sistemelor medicale în sensul concentrării pe patologia cronică și pe îngrijirea extraspitalicească pe termen lung a bolnavilor cronici. Cheltuielile publice pentru îngrijirile pe termen lung vor crește și în viitor, necesitând strategii care să le acopere în aceeași măsură în care sunt acoperite cheltuielile îngrijirilor de sănătate. Și reducerea duratei medii de ședere în spital și promovarea intervențiilor chirurgicale de o zi ajută la raționalizarea resurselor financiare, în contextul schimbărilor demografice.

Cum va reuși România să facă față acestor schimbări și să raționalizeze cheltuielile și așa insuficiente din sistemul de sănătate este o întrebare la care nu vom găsi prea curând răspunsul. Dacă va reuși România să avanseze de pe ultimele locuri în UE pe trepte superioare vom afla, probabil, în anii următori. Când, tot probabil, vom avea centre de tromboliză în toată țara și vom realiza intervenții chirurgicale de o singură zi cu aceeași frecvență ca vecinii noștri din Croația, Slovenia sau Estonia. Vom afla când vom face și noi screening, ne vom vaccina copiii și vom raporta corect infecțiile nosocomiale.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.