Sindicaliștii atenționează asupra faptului că, în condițiile în care activitatea se desfășoară în multe unități medicale cu deficit de personal sau la limita minimă a necesarului de personal, calitatea serviciilor acordate pacienţilor, a îngrijirilor acordate rezidenților cât şi calitatea vieţii profesionale a angajaţilor sunt afectate profund; totodată, deficitul de personal conduce inevitabil la creşterea suplimentară a sarcinilor de serviciu pentru angajaţii existenţi, contribuind la epuizarea profesională.
SANITAS: 2023, „peste 40.000 de angajați mai puțin față de normativul stabilit acum 13 de ani”
„Ministrul Sănătății declara ieri, 28 mai a.c. că s-a calculat necesarul de personal din Sănătate și sunt aproximativ 14.000 de posturi solicitate de către unitățile sanitare din țară, pentru care va solicita Guvernului, prin Memorandum, aprobarea organizării de concursuri.
Din centralizarea noastră rezultă un deficit de peste 30.000 de posturi!
Ne întrebăm: unitățile sanitare speriate de OUG 34/2023 care le reduce cheltuielile cu 10% preferă să lucreze cu deficit de personal sau Ministerul Sănătății ascunde suma reală a posturilor vacante?
Medicii rezidenți care tocmai au trecut examenul de rezidențiat, rămași fără posturi, manifestă în fiecare zi în fața Ministerului Sănătății!
Ordinul de ministru nr. 1224/16 septembrie 2010 este cel mai ”recent” document care reglementează normativul de personal pentru asistenţa medicală spitalicească.
Din 2010 până astăzi, deși Federația SANITAS a solicitat repetitiv revizuirea acestui document și actualizarea lui, niciun minstru al Sănătății nu a considerat necesară această acțiune.
Mai grav este faptul că în mare majoritate unitățile spitalicești au funcționat întotdeauna, în cel mai fericit caz la limita minimă a necesarului de personal, iar multe dintre ele sub normativul de personal dacă luăm în considerare faptul că în 2019 deficitul de personal era de 17,74% iar anul acesta este de 18,28%, adică peste 40.000 de angajați mai puțin față de normativul stabilit acum 13 de ani” – transmite Federația într-o informare publică recentă.
Asistența socială: angajații lucrează cu teama permanentă a pierderii locurilor de muncă
„Asistența socială este în reorganizare de mai bine de 10 ani motiv pentru care nu numai că nu se mai respectă normativul de personal, dar mai mult decât atât, salariații își desfășoară activitatea cu teama permanentă a desființării centrelor în care lucrează și a pierderii definitive a locurilor de muncă, în contextul apariției Legii 7/2023.
Adoptarea prin OUG nr.34/2023 a măsurii de blocare a angajărilor are ca efect lipsirea spitalelor publice și a centrelor de asistență socială de personalul necesar.
Calitatea serviciilor medicale acordate pacienţilor, a îngrijirilor acordate rezidenților cât şi calitatea vieţii profesionale a angajaţilor, sunt afectate profund de lipsa de personal din sistem.
Deficitul de personal conduce inevitabil la creşterea suplimentară a sarcinilor de serviciu pentru angajaţii existenţi, contribuind la epuizarea profesională.
Această situație a determinat deja imposibilitatea luării zilelor libere şi a efectuării concediului de odihnă în cazul multor angajaţi, blocarea posturilor urmând să accentueze dramatic acest fenomen.
Supraîncărcarea cu sarcini de serviciu şi imposibilitatea recuperării capacităţii de muncă prin intermediul zilelor libere şi a celor de concediu, determină epuizarea profesională, aceasta fiind una dintre cauzele esenţiale ale migraţiei.
Și toate acestea pentru că politicile sociale ale guvernelor care s-au succedat cel puțin în ultimii 10 au fost pline de greșeli, lipsite de coerență, coordonare și logică, dar mai ales, au fost făcute din birouri, fără cunoașterea realităților din spitale și centre de asistență socială și fără o consultare constructivă cu partenerii sociali!
AȘA NU SE MAI POATE!” – atenționează liderii sindicali.
