În perioada 18-24 noiembrie este marcată Săptămâna Mondială de Conştientizare a rezistenţei la antimicrobiene, cu scopul de a crește gradul de conştientizare a rezistenţei la antimicrobiene la nivel mondial şi de a încuraja cele mai bune practici în rândul populaţiei, al lucrătorilor din domeniul sănătăţii şi al factorilor de decizie politică, pentru a evita apariţia şi răspândirea în continuare a infecţiilor rezistente la medicamente.
Rezistenţa la antimicrobiene este o ameninţare mondială asupra sănătăţii, care afectează toate ţările, bogate sau sărace. Viteza şi volumul circulaţiei populaţiei, precum şi transferurile economice internaţionale de forţă de muncă, de alimente sau animale, contribuie la apariţia şi diseminarea rapidă pe întreg globul a microorganismelor rezistente la antibiotice. Astfel, rezistenţa la antimicrobiene cauzează deja aproximativ 700.000 de decese în fiecare an, cifrele putând ajunge la 10 milioane decese în 2050 şi la un cost de 100 trilioane de dolari până în 2050, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Rezistenţa la antimicrobiene a fost nominalizată ca fiind una dintre cele zece ameninţări globale de sănătate, potrivit OMS.
Tema pentru 2021 a Săptămânii Mondiale de Conştientizare a rezistenţei la antimicrobiene este ”Spread awareness, stop resistance” și a fost stabilită de comun acord de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Tema evidenţiază faptul că o informare corectă, care să permită analiza situaţiei, o folosire eficientă a antimicrobienelor, eliminarea abuzului, dar şi prevenirea infecţiilor şi promovarea vaccinări, pot constitui o strategie pentru a opri rezistenţa la antimicrobiene.
În ceea ce privește sloganul Săptămânii Mondiale de Conştientizare a rezistenţei la antimicrobiene, aceasta rămâne ”Antimicrobiene: Manipulaţi cu grijă”.
Rezistenţa la antimicrobiene apare atunci când bacteriile, viruşii, ciupercile şi paraziţii se modifică în timp şi nu mai răspund la medicamente. Acest lucru face ca infecţiile să fie mai greu de tratat şi creşte riscul de răspândire a bolii, de îmbolnăvire gravă şi de deces. Măsurile de prevenire a infecţiilor includ vaccinarea, practicarea sexului protejat, o bună igienă a mâinilor, folosirea de practici de siguranţă alimentară şi creşterea accesului la apa potabilă şi la instalaţii sanitare, susţine OMS.
