Mai mulți medici neonatologi și Organizația Salvați Copiii România atrag atenția, într-o scrisoare adresată Ministerului Sănătății, asupra riscului la care sunt puși nou-născuții, în urma reducerii bugetului alocat îngrijirii prematurilor din secțiile de terapie intensivă neonatală. La nivelul Uniunii Europene, țara noastră este pe primul loc la mortalitate infantilă.
Neonatologii se plâng de lipsa cronică a resurselor financiare corespunzătoare îndeplinirii obligațiilor medicale, pentru a asigura monitorizarea stării de sănătate a nou-născuților și intervențiile medicale necesare menținerii lor în viață. Rata mortalității infantile a fost, în 2019, de 6,2 la mia de copii născuți vii, prematuritatea fiind considerată una dintre principalele cauze, potrivit datelor INS.
Spitalul Universitar de Urgență nu mai are finanțare pentru Programul de Terapie Intensivă Nou-Născuți
Astfel, privitor la alocările anuale, Spitalul Universitar de Urgență București a primit pentru 2020 mai puțin de jumătate, adică 472.000 de lei din necesarul financiar evaluat în raport cu urgențele de îngrijire a prematurilor, de 1.000.000 lei. Spitalul se află astfel, începând din luna octombrie, fără buget pe Programul de Terapie Intensivă Nou-Născuți.
Numărul de cazuri de prematuri îngrijiți în secția de terapie intensivă neonatală a spitalului este mare, 264 în 2019, 230 în primele 3 trimestre ale 2020, în pofida scăderii anuale a numărului total de nașteri, conducând la o rată a prematurității de până la 14%, față de 9-10%, cât este media națională. Prematurii foarte mici, sub 1500 grame, au fost 79 în 2019 și 54 în primele 3 trimestre ale anului 2020.
Bugetele au scăzut progresiv, la Maternitatea „Cantacuzino” din București
La Maternitatea „Cantacuzino” din București, la Terapia Intensivă Neonatală, bugetele au scăzut progresiv ajungând anul acesta la 42%, adică 218.000 lei, din bugetul alocat în 2017, care a fost de 520.000 lei. Secția de Neonatologie cuprinde un Compartiment de Terapie Intensivă Neonatală cu 15 locuri și un Compartiment de Prematuri Cronici, post terapie, cu 14 locuri.
Aici sunt tratați toți nou-născuții cu vârsta de gestație mai mare sau egală cu 24 de săptămâni, cu patologie non-chirurgicală, născuți în maternitate, precum și nou-născuți transferați de la alte maternități, din București și din sudul țării.
„Banii pentru anul 2021 trebuie să ajungă până la 1 aprilie 2022. Vă rugăm să alocați programului AP-ATI secția Neonatologie a Spitalului Clinic Dr. Ioan Cantacuzino, suma de 1.000.000 lei. Menționez că în momentul actual banii alocați anului 2020 au fost cheltuiți, până la data de 31 august, și vă solicit, de asemenea, suplimentarea de urgență cu minim 200.000 de lei a banilor alocați pentru anul 2020.”, a solicitat dr. Adrian Crăciun, medic coordonator program.
Buget mai mic pentru Spitalul „Cuza Vodă” din Iași
În cazul Spitalului Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza Vodă” din Iași – Programul Național de Sănătate a Femeii și Copilului și Programul de Terapie Intensivă, AP-ATI, bugetul a scăzut la 61%, mai exact la 404.000 de lei din bugetul alocat în 2018, de 667.000 de lei.
Maternitatea este esențială pentru întreaga regiune a Modovei, aproape un sfert dintre cazurile care impun terapie intensivă fiind venite prin transfer de la maternități insuficient dotate pentru a salva prematurii cu afecțiuni complexe. În anul 2020 au fost asistați 410 prematuri care au avut nevoie de îngrijire de lungă durată.
„Finanțarea cea mai mică a fost în anul 2020 prin Programele Naționale de Sănătate, respectiv Programul Național de Sănătate a Femeii și Copilului și Programul de Terapie Intensivă, AP-ATI. Anul acesta noi nu am avut probleme de desfășurare a activității deoarece fondurile alocate de casa de asigurări de sănătate au completat nevoile pacienților internați. Din păcate, nu este aceeași situație în toate spitalele județene de urgență unde sunt mai multe secții de diferite specialități și acolo neonatologia este lăsată pe ultimul loc ca finanțare CAS, încât programele naționale de sănătate reprezintă practic aproape singura soluție de venit.”, a declarat dr. Maria Stamatin, profesor emerit, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași, președinte al Asociației de Neonatologie din România.
România este pe primul loc în Uniunea Europeană, la mortalitate infantilă
Cele trei situații sunt reprezentative pentru întreg sistemul neonatologic din România. În acest context, șansele de supraviețuire a nou-născuților prematuri sunt în mod serios afectate, cu o potențială creștere a mortalității în rândul copiilor care, în prezent, situează România pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată de aproape două ori mai mare decât media Uniunii, de 6,2 decese la 1.000 de nașteri față de 3,5 în UE.
O treime din aceste decese ar putea fi prevenite prin dotarea maternităților și secțiilor de nou-născuți cu echipamente medicale performante și prin dezvoltarea de programe suport pentru gravide, mame și copii. Prin refuzul dreptului la viață al nou-născuților este încălcat grav principiul interesului superior al copilului care se impune, conform legii, în orice decizie a autorităților administrative, organelor legislative sau instanțelor judecătorești.
Măsuri pentru asigurarea supraviețuirii nou-născutului
Pe fondul riscurilor semnalate de medicii neonatologi, medicii și Organizația Salvați Copiii au solicitat Ministerului Sănătății luarea a nouă măsuri, precum asigurarea alocărilor în raport cu nevoile transmise de fiecare unitate medicală și respectarea unei frecvențe adecvate a finanțării pentru a realiza corect planificarea, extinderea secțiilor de terapie intensivă neonatală.
Alte măsuri presupun revizuirea regionalizării secțiilor de obstetrică-ginecologie și neonatologie, înnoirea și completarea echipamentelor medicale din secțiile de grad III, demararea la începutul anului 2021 a unui plan național de screening în primii 6 ani de viață ai copilului.
Crearea unui program de urmărire pe termen lung a nou-născutului cu risc, realizarea unui plan coerent de înființare a unor centre de excelență în patologii deficitare și de îngrijire prenatală destinate depistării sarcinilor cu risc crescut și îngrijirii adecvate a gravidei și fătului, garantarea accesului la sânge și la anumite medicamente la care țara noastră nu are acces sunt alte măsuri solicitate de medici și de Salvați Copiii.
În plus, ei solicită crearea unor departamente specializate și funcționale pentru sănătatea mamei și copilului, la nivelul Ministerului Sănătății, cu care să se coopereze concret în stabilirea de strategii și planuri de acțiune prevăzute cu resurse bugetare clare.
