Aerul poluat îi afectează în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili din comunitate – femei, copii și persoanele în vârstă, a transmis, sâmbătă, șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Insitutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, în contextul Zilei internaţionale a aerului curat pentru un cer albastru. „Particule poluante, atunci când sunt inhalate, pot produce leziuni la nivelul plămânilor sau, atunci când trec în sânge, provoacă sau exacerbează boli sistemice prin mecanisme proinflamatorii, inclusiv afecțiuni cardiovasculare, diabet, obezitate, naștere prematură, preeclampsie și cancer”, atrage atenția medicul.
„Poluarea aerului exterior este omniprezentă, producând efecte globale pe diverse planuri: climatic, economic și nu în ultimul rând medical. Cei mai frecvenți implicați în poluarea aerului sunt ozonul (O3)și particulele fine de materie ≤2,5 µm , care acționează sinergic. PM2,5 este generat în principal din arderea combustibililor fosili și a altor activități industriale, iar O3 la nivelul solului se formează atunci când produsele secundare ale arderii combustibililor fosili reacționează la lumina soarelui și la căldură. Aspectul particular de interacțiune între poluați și diversele structuri ale organismului, impun prin dovezile aduse de cercetările în domeniu, schimbări în practica medicală pentru o înțelegere nouă a mecanismelor implicate în declanșarea și evoluția efectelor compuse ale schimbărilor climatice, a factorilor lor și a consecințelor pe care le au asupra sănătății umane”, afirmă șef lucr. dr. Beatrice Mahler.
De asemenea, copiii sunt în mod deosebit mai susceptibili la efectele nocive ale poluării aerului exterior. „Deși în acest moment este o provocare să identificăm efectele poluării aerului exterior asupra pacienților individual, înțelegerea elementelor de bază ale poluării aerului în aer liber este esențială pentru furnizorii de servicii medicale respiratorii”, a transmis șef lucr. dr. Beatrice Mahler.
„Principalele mecanisme prin care poluanții atmosferici își exercită efectele dăunătoare sunt creșterea stresului oxidativ la nivelul celulei responsabil de îmbătrânirea precoce sau distrugerea celulei, inducerea unui răspuns inflamator și dereglarea sistemului imunitar prin reducerea capacității acestuia de a limita răspândirea agenților infecțioși. Această influență începe în vârsta prenatală și continuă în timpul copilăriei, perioada cea mai susceptibilă a vieții, din cauza unei eficiențe mai scăzute a detoxifierii organismului. Totodată, metabolism crescut în perioada copilăriei, necesar creșterii, presupune și un consum de oxigen crescut, asigurat de o frecvență respiratorie crescută. Acest mecanism duce la o cantitate crescută de poluanți inhalată pe unitate de masă corporală, față de un adult care trăiește în același mediu”, spune managerul Institului „Marius Nasta”.
Potrivit medicului, particulele poluante, atunci când sunt inhalate, pot produce leziuni la nivelul plămânilor sau, atunci când trec în sânge, provoacă sau exacerbează boli sistemice prin mecanisme proinflamatorii, inclusiv afecţiuni boli cardiovasculare, diabet, obezitate, naştere prematură, preeclampsie şi cancer. Poluarea aerului este implicată în tulburări acute, cum ar fi exacerbările astmului şi infecţiile respiratorii superioare şi inferioare, inclusiv bronşiolita, tuberculoza şi pneumoniile. Poluanţii pot contribui, de asemenea, la apariţia leziunilor pulmonare cronice sau a cancerului pulmonar.
„De ziua aerului curat să conştientizăm importanţa unui aer curat. Noi, cetăţenii să respectăm fiecare la nivelul nostru mediul înconjurător, iar autorităţile să implementeze politici publice de protejare a sănătăţii prin asigurarea unui aer cât mai sănătos, deoarece zi de zi Respirăm Împreună!”, a mai transmis șef lucr. dr. Beatrice Mahler. .
