Societatea Română de Cardiologie (SRC) subliniază importanța informării corecte a populației pentru prevenția și depistarea precoce a bolilor cardiovasculare (BCV), principala cauză de mortalitate atât în România cât și în lume. „Un nivel mai scăzut de educație a fost asociat, conform datelor din 57 de țări membre ale Societății Europene de Cardiologie, unui risc cardiovascular mai mare”, a transmis SRC, în contextul Zilei Mondiale a Inimii.
Analiza ESC Cardiovascular Realities 2022 numără nivelul de educație al populației printre principalii factori care scad semnificativ riscul cardiovascular, nu numai în țările cu venituri mari, ci și în cele cu venituri medii, cum este România, sau mici .
„Un gest simplu cum este măsurarea corectă a tensiunii arteriale se poate constitui în cea mai simplă și eficientă intervenție pentru sănătate, mesaj promovat de campania „Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu!” încă din 2019. Ne bucurăm că și anul acesta le putem aminti românilor, prin iluminarea în culoarea inimii a clădirii Bibliotecii Centrale Universitare București, un simbol al științei și al valorilor culturale românești, că este important, la orice vârstă, să ne măsurăm tensiunea arterială și să ne informăm din surse validate științific,” a declarat prof. univ. dr. Bogdan Alexandru Popescu, președintele Societății Române de Cardiologie.
„Resursele financiare de care dispune România, o țară cu venituri medii și un sistem de sănătate încă puternic birocratizat și subfinanțat, sunt asociate cu un deficit procedural semnificativ în comparație cu țările cu venituri mari în ceea ce privește intervențiile coronariene, procedurile de ablație, implantarea dispozitivelor și intervențiile de chirurgie cardiacă. Salutăm, în aceste condiții, prioritizarea pe agenda autorităților a dezvoltării unei Strategii Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare, elaborată prin contribuția unor experți din cadrul societăților profesionale medicale naționale în colaborare cu societăți internaționale,” a mai precizat președintele Societății Române de Cardiologie.
Potrivit SRC, în pofida uriașelor progrese medicale, bolile cardiovasculare (CVD) rămân cel mai mare ucigaș din lume, reprezentând 46% și respectiv 38% din totalul deceselor la bărbați, respectiv femei, în lume.
„Hipertensiunea arterială reprezintă cel mai important contributor la mortalitatea cardiovasculară. În condițiile în care aproape jumătate din adulții din România au hipertensiune arterială, iar 2 din 10 dintre aceștia nu știu că au afecțiunea, nu se tratează și se expun riscurilor unor evenimente severe precum accidentul vascular cerebral, infarctul de miocard, insuficiența cardiacă, insuficiența renală, etc, informarea corectă a populației are o importanță strategică. Astfel, este tot mai acută nevoia de a aduce informația medicală corectă aproape de populația generală, într-un limbaj accesibil, adaptat canalelor moderne de comunicare”, arată sursa citată.
Potrivit SRC, Hipertensiunea arterială este înconjurată de mituri care îndepărtează populația de obiceiurile bune prin care valorile tensionale pot fi ținute sub control.
„Ne confruntăm cu un „ucigaș tăcut”, de cele mai multe ori fără semne sau simptome, iar atitudinea românilor față de această afecțiune face practic imposibilă atingerea țintei propuse de Organizația Mondială a Sănătății – reducerea cu 25% până în 2025 a prevalenței hipertensiunii. În țara noastră mor în fiecare an 30.000 de români din cauza urmărilor severe ale hipertensiunii arteriale. Condițiile socioeconomice, îmbătrânirea populației, poluarea, urbanizarea și dezinformarea medicală, în special din mediul online, nu ne ajută să atingem obiectivul propus de OMS. Atitudinea românilor față de hipertensiunea arterială este îngrijorător de relaxată mai ales la adulții tineri, 35-55 de ani, unde remarcăm o creștere a cazurilor de hipertensiune,” atrage atenția dr. Ana-Maria Vintilă, președintele Grupului de Lucru Hipertensiune Arterială din cadrul Societății Române de Cardiologie.
Potrivit sursei citate:
- Mai puțin de 1% dintre români știu că hipertensiunea poate apărea fără să prezinte vreun semn sau simptom
- 36% dintre subiecții de 35-55 ani cred că tratamentul antihipertensiv poate fi oprit după ce valorile tensionale revin la normal
- 22% dintre dintre românii de aceeași vârstă ca mai sus consideră că poți trăi cu hipertensiune fără să o tratezi
- Hipertensiunea nu mai este o boală a vârstnicilor! 1 din 7 români între 18-24 de ani, 1 din 5 între 25-34 ani, 1 din 3 între 35-44 de ani au hipertensiune arterială
„Din fericire, hipertensiunea arterială este cea mai simplu de diagnosticat boală cardiovasculară, iar adoptarea din timp a unui regim de viață echilibrat și respectarea întocmai a tratamentului prescris de medic pentru menținerea sub control a valorilor tensionale dau șansa unei vieți mai lungi, ferită de evenimente cardiovasculare severe, chiar letale” a mai precizat dr. Ana-Maria Vintilă.
Prevalența HTA în România a fost estimată la aproximativ 45% ca procent general din populația adultă, fiind mai mare la bărbați (50% sau chiar peste) comparativ cu femeile și fiind mai mare în mediul rural comparativ cu mediul urban.
„Mai important decât atât este faptul că un procent important din pacienții hipertensivi nu știu că au hipertensiune, iar acesta depășește 20%. Așadar, cel puțin 1 din 5 hipertensivi nu știu că au valori tensionale crescute. Evident că, având hipertensiune, pot deja să aibă complicații ale acesteia fără ca măcar să conștientizeze și să ia măsuri (date studiu SEPHAR III, 2016)”, a mai transmis SRC.