Pandemia COVID-19 a întrerupt sau oprit serviciile critice de sănătate mintală în 93% din țările din întreaga lume, în timp ce cererea de servicii de sănătate mintală este în creștere, potrivit unui nou sondaj al OMS.
Sondajul realizat în 130 de țări oferă primele date globale care arată impactul devastator al COVID-19 asupra accesului la serviciile de sănătate mintală și subliniază nevoia urgentă de finanțare sporită.
Sondajul a fost publicat înainte de Marele Eveniment al OMS pentru Sănătate Mintală – un eveniment global de advocacy online din 10 octombrie care va reuni lideri mondiali, vedete și avocați pentru a solicita creșterea investițiilor în sănătate mintală în urma COVID-19.
OMS a evidențiat anterior subfinanțarea cronică a sănătății mintale: înainte de pandemie, țările cheltuiau mai puțin de 2% din bugetele lor naționale de sănătate pentru sănătate mintală.
Iar pandemia a crescut cererea de servicii de sănătate mintală. Doliul, izolarea, pierderea veniturilor și frica declanșează condiții de sănătate mintală sau le exacerbează pe cele existente. Mulți oameni se confruntă cu niveluri crescute de consum de alcool și droguri, insomnie și anxietate. În același timp, COVID-19 în sine poate duce la complicații neurologice și mentale, cum ar fi delir, agitație și accident vascular cerebral. Persoanele cu tulburări psihice, neurologice sau de consum de substanțe preexistente sunt, de asemenea, mai vulnerabile la infecția cu SARS-CoV-2 – pot prezenta un risc mai mare de a face forme severe și chiar de deces.
Sondajul constată perturbări majore ale serviciilor critice de sănătate mintală
Sondajul a fost realizat din iunie până în august 2020 în 130 de țări din cele șase regiuni ale OMS. Evaluează modul în care s-au schimbat furnizarea de servicii mentale, neurologice și de consum de substanțe datorită COVID-19, tipurilor de servicii care au fost întrerupte și modul în care țările se adaptează pentru a depăși aceste provocări.
Țările au raportat întreruperea pe scară largă a mai multor tipuri de servicii critice de sănătate mintală:
· Peste 60% au raportat întreruperi ale serviciilor de sănătate mintală pentru persoanele vulnerabile, inclusiv copii și adolescenți (72%), adulți mai în vârstă (70%) și femei care necesită servicii prenatale sau postnatale (61%).
· 67% au constatat întreruperi ale consilierii și psihoterapiei; 65% pentru serviciile de reducere a automutilării; și 45% la tratamentul de întreținere a pentru dependența de opioide.
· Aproape o treime (35%) au raportat întreruperi la intervențiile de urgență, inclusiv cele pentru persoanele care se confruntă cu convulsii prelungite; sindroamele de sevraj severe ale consumului de substanțe și delirul, adesea un semn al unei afecțiuni medicale subiacente grave.
· 30% au raportat întreruperi la accesul la medicamente pentru tulburări psihice, neurologice și de consum de substanțe.
· Aproape trei sferturi au raportat perturbări cel puțin parțiale ale serviciilor de sănătate mintală la școală și la locul de muncă (78%, respectiv 75%).
În timp ce multe țări (70%) au adoptat telemedicina sau teleterapia pentru a depăși întreruperile serviciilor în persoană, există disparități semnificative în adoptarea acestor intervenții. Peste 80% dintre țările cu venituri ridicate au raportat că au implementat telemedicină și teleterapie pentru a acoperi golurile din sănătatea mintală, comparativ cu mai puțin de 50% din țările cu venituri mici.
OMS a emis recomandări cu privire la modul de întreținere a serviciilor esențiale – inclusiv a serviciilor de sănătate mintală – în timpul COVID-19 și recomandă țărilor să aloce resurse sănătății mintale ca componentă integrantă a planurilor lor de răspuns și recuperare. Organizația îndeamnă, de asemenea, țările să monitorizeze schimbările și întreruperile serviciilor, astfel încât să le poată aborda după cum este necesar.
Deși 89% dintre țări au raportat în sondaj că sănătatea mintală și sprijinul psihosocial fac parte din planurile lor naționale de răspuns COVID-19, doar 17% dintre aceste țări au finanțare suplimentară completă pentru acoperirea acestor activități.
Toate acestea evidențiază nevoia de mai mulți bani pentru sănătatea mintală. Pe măsură ce pandemia continuă, va fi solicitată și mai mult programele naționale și internaționale de sănătate mintală care au suferit de ani de subfinanțare cronică. Cheltuirea a 2% din bugetele naționale de sănătate pentru sănătatea mintală nu este suficientă. Finanțatorii internaționali trebuie, de asemenea, să facă mai mult: sănătatea mintală primește în continuare mai puțin de 1% din ajutorul internațional destinat sănătății.
