Un procent de 56,7% dintre elevi consideră că testarea pe bază de salivă poate contribui la creșterea gradului de siguranță sanitară în școli, reiese dintr-un sondaj al organizației Salvați Copiii România.
Sondajul mai arată că vasta majoritate a elevilor, 98%, afirmă că a primit de la școală teste rapide pe bază de salivă, 96% dintre aceștia afirmă că testarea are loc acasă, nu la școală.
În ceea ce privește durata procesului de testare, durata cel mai frecvent indicată la nivelul întregului eșantion a fost de 5 minute, în timp ce elevii care se testează la școală indică o durată medie de 17 minute a procesului de testare, potrivit sondajului online derulat de Organizația Salvați Copiii România.
Din răspunsurile primite de la elevi, testele au fost ambalate individual (48% dintre răspunsuri) sau câte două. Deși, în cele mai multe cazuri, profesorii au fost cei care s-au ocupat de ambalare, au existat și situații în care aceasta s-a realizat cu ajutorul elevilor sau exclusiv de către elevi, potrivit aceluiași sondaj.
În ceea ce privește includerea de instrucțiuni cu privire la aplicare, nu a existat o procedură unitară, unii elevi afirmând că au primit și instrucțiuni alături de kit-urile de testare, în timp ce alții au semnalat în mod expres absența oricăror instrucțiuni scrise.
Numeroase opinii primite semnalează îngrijorări referitoare la siguranța procesului de ambalare și posibila afectare a siguranței/relevanței testelor prin manipularea sau ambalarea necorespunzătoare.
Datele anchetei online a Salvați Copiii România mai arată că majoritatea elevilor, respectiv aproape 82%, consideră că utilizarea testelor pe bază de salivă este foarte simplă sau simplă, în timp ce doar 1,6% dintre răspunsuri indică un grad ridicat de dificultate.
Totodată, peste jumătate dintre respondenți (56,7%) consideră că testarea pe bază de salivă poate contribui la creșterea gradului de siguranță sanitară în școli, în timp ce aproape 14% nu au putut aprecia, la momentul completării chestionarului, dacă impactul va fi unul bun.
Din opiniile primite de la elevii care nu cred că aceste teste pot contribui la creșterea gradului de siguranță, principalele motive de neîncredere care rezultă țin de: relevanța limitată a testării pe bază de salivă (mai ales eventualele rezultate fals negative), modul de ambalare și distribuire și onestitatea în procesul de testare și transmitere a rezultatelor testării.
Sondajul mai arată că mai puțin de un sfert dintre elevi a afirmat că, într-o eventuală situație de refuz al testării sau
comunicării rezultatelor, s-ar putea confrunta cu presiuni din partea cadrelor didactice (20,1%) sau a colegilor (3,6%). Pentru 28% dintre respondenți, există convingerea că un astfel de refuz nu ar atrage nicio consecință, în timp ce 45,1% spun că nu știu care ar putea fi consecințele.
Sondajul a fost realizat prin culegerea online a datelor, cu sprijinul Consiliului Național al Elevilor. Grupurile țintă au fost formate din elevi din învățământul primar, gimnazial, liceal și profesional, pe baza unui eșantion neprobabilistic, format din 4.932 de elevi.
Datele au fost culese în perioada 6 – 13 decembrie.
