„De exportat nu aș putea să vă spun, dar de colectat vom începe să colectăm până la sfârșitul anului”. Este anunțul făcut de ministrul Sănătății, Sorina Pintea, la evenimentul de lansare al campaniei „Pacient, caut donator! De plasmă!”, inițiată de Asociatia Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID). Pentru posibilitatea fracționării plasmei – procedeul prin care se obține imunoglobulina – ministrul nu poate oferi un termen.
„Colectarea plasmei se va putea face cât de curând. (…) Este nevoie de redotarea și pregătirea personalului. Pentru că, așa cum știți, în centrele de transfuzie nu s-a investit nimic în ultimii 10 ani, cel puțin. Personalul este puțin, este nevoie și de personal. Până la urmă, asigurarea logisticii este primul pas, astfel încât să putem să colectăm plasma. Noi, la Ministerul Sănătății ne propunem să facem asta până la sfârșitul anului. Și după aceea să vorbim despre export, despre fracționare și despre pașii firești care urmează”, a spus Sorina Pintea.
Ministrul Sănătății a explicat și cum va fi posibilă colectarea plasmei în România, dar și cum plănuiește să obțină imunoglobulină pentru pacienții români.
„Am făcut o propunere de modificare legislativă a legii privind transfuzia sanguină și componentele de sânge și plasma, astfel încât să corespundă nevoilor actuale. O reorganizare a sistemului (…) astfel încât să putem colecta plasma. Nu se pune problema fracționării în acest moment în România. Dar ideea noastră este să oferim plasmă contra imunoglobulinei. Și asta vom face”, este promisiunea ministrului.
Sorina Pintea a spus că sistemul de stocare este primordial şi că există un parteneriat public-privat promovat, precum şi un memorandum aprobat în Guvern, prin care este asigurat suportul logistic.
De ce e nevoie să colectăm și fracționăm plasmă în România?
Totul vine în contextul în care România este singura țară din Uniunea Europeană care nu colectează plasmă pentru fracționare.
„Așadar, nu se respectă recomandările Comisiei Europene și cele ale Organizației Mondiale a Sănătății, cu privire la asigurarea terapiilor cu medicamente derivate din plasmă umană. Menționez că aceste recomandări au fost raportate în 1998, adică acum mai bine de 20 de ani. Acesta este motivul pentru care în ultimii ani pacienții cu imunodeficiențe primare au suferit și, din păcate, chiar au murit din cauza lipsei de immunoglobulină umană”, spune Otilia Stanga, președintele Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare.
Începând din vara anului 2017 până în primăvara anului 2018, România s-a confruntat cu o criză a imunoglobulinei. Atunci, aceste medicamente au lipsit aproape în totalitate din țara noastră. O astfel de criză s-ar putea repeta oricând, în contextul în care, la nivel global, Organizația Mondială a Sănătății avertizează că, în anul 2030, 40% dintre pacienții care au nevoie de imunoglobulină nu vor mai avea acces la tratament. Și asta deoarece companiile producătoare nu vor avea materie primă.
„Considerăm că singura soluție pe termen mediu și lung pentru a garanta accesul pacienților români la produse derivate din plasmă este aceea de a recolta plasma de la donatorii români”, a conchis Otilia Stanga.
Modelele de colectare a plasmei
„În cele mai multe țări, piața a fost reglementată foarte strict și privatul poate colecta plasma respectând toate normele de Securitate, statul controlând foarte strict modul în care se colectează plasma. Astăzi, peste 75% din plasma din care se fac medicamente este colectată de privat. Un al doilea model este un parteneriat între stat și privat, astfel încât statul impune privatului niște obligații foarte stricte, astfel încât să poată satisfice în primul rând pacienții din țările respective. Și este al treilea model, poate cel mai cunoscut este cel din Franța, unde doar statul colectează plasma, doar statul fracționează plasma”, a precizat Florin Hozoc, directorul unei firme care importă plasmă.
„Donarea de plasmă este soluția pe termen lung, indiferent cine colectează plasma”, a atras atenția Hozoc.
