Diabetul zaharat continuă să rămână o adevărată problemă de sănătate publică, potrivit specialiştilor, având în vedere numărul în creştere al persoanelor cu această afecţiune. Trendul ascendent, înregistrat atât în România cât şi la nivel internaţional, are impact nu doar asupra calităţii vieţii persoanelor diagnosticate, ci şi asupra bugetelor sănătăţii.
„Diabetul zaharat consumă 12 până la 20% din toate fondurile alocate bugetelor sănătăţii. Un element esenţial de care trebuie să ţinem cont este prevenţia. În România există studii clare care arată că putem preveni cel puţin 58% din cazurile de diabet, printr-un stil de viaţă sănătos, iar acest lucru ar conduce implicit la scăderi ale costurilor cu această boală”, a declarat astăzi prof. univ. dr. Maria Moţa, fost preşedinte al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice şi al Asociaţiei Române de Educaţie în Diabet, în cadrul Conferinţei-Dezbatere organizate la Palatul Parlamentului în contextul Zilei Mondiale a Diabetului, care aduce în prim plan problematica diabetului zaharat la copii şi femei.
Pregătirea specialiştilor în diabet reprezintă o altă problemă ce a fost expusă în cadrul conferinţei-dezbatere. Potrivit prof. univ. dr. Gabriela Roman, coordonator al Proiectului YoungDiab şi şef al Secţiei de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, „în pregătirea rezidenţilor ar trebui alocate mai multe zile pentru aprofundarea diabetului. Am făcut o platformă destinată tinerilor specialişti. Ei singuri se organizează pe această platformă şi solicită singuri informaţiile de care simt că au nevoie în vederea aprofundării diabetului. Sunt probleme legate de pregătirea specialiştilor. Aspectele teoretice ar trebui să fie urmate şi de posibilitatea punerii lor în practică, ceea ce nu se întamplă mereu. Trebuie să avem la dispoziţia centrelor universitare toate posibilităţile terapeutice şi de cercetare. La nivel de judeţ, ar trebui să se mai relaxeze puţin situaţia legislativă aşa încât pe lângă centrele universitare să se implice în acest proces şi spitalele judeţene şi să se organizeze în aşa numite centre de excelenţă. Sper într-o îmbunătăţire în ceea ce priveşte pregătirea teroretică şi practică a specialiştilor.”
Pe de altă parte, auto-monitorizarea corectă a glicemiei de către persoanele cu diabet, în special la copii şi gravide, nu trebuie neglijată. În acest sens, prof. univ. dr. Romulus Timar, preşedintele ales al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, a subliniat că este foarte important ca persoanele cu diabet, cu vârstă pediatrică, să beneficieze de sisteme de monitorizare până la vârsta de 18 ani şi chiar consideră oportună monitorizarea prin sisteme şi după această vârstă. De asemenea, prof. univ. dr. Romulus Timar este de părere că şi femeile însărcinate ar trebui să beneficieze de o astfel de monitorizare, prin dispozitive şi pompe de insulină, începând cu perioada de dinainte de naştere şi nu după naştere.
Parteneri instituţionali: Comisia pentru Sănătate Publică din Senatul României, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale BucureştiManagement şi Concept eveniment: Sănătatea Press Group
