de Ana Maria Cizmaș
Noile prevederi ale contractului de management pentru spitalele din sistemul public
Dacă infrastructura sanitară este unul dintre elementele problematice ale sistemului de sănătate din România, calitatea serviciilor medicale oferite pacienţilor reprezintă un alt capitol care necesită îmbunătățiri majore. În timp ce aspectele ce țin de infrastructură sunt legate în primul rând de ministerul de resort și de finanțarea sistemului sanitar, în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale există o abordare distinctă, întrucât acest criteriu de evaluare este direct influențat de către deciziile de management de la nivelul spitalelor publice.
Pacientul trebuie să fie, cu certitudine, în centrul oricărui sistem de sănătate. Prin urmare, și în cazul spitalelor, toate eforturile trebuie concentrate în vederea asigurării unui act medical corect, astfel încât pacientul să se simtă în siguranță. Aceasta înseamnă că obiectivul principal al unui manager de spital trebuie să urmărească asigurarea tuturor resurselor, atât materiale, cât şi de confort locativ, respectiv tehnică medicală necesară unui act medical sigur, pentru ca pacientul să aibă acces la toate serviciile de care are nevoie și să nu lipsească nimic din ceea ce i-ar putea salva viața.
Gestionarea fondurilor, astfel încât obiectivele de calitate să fie atinse, naște destule provocări. Cauza nu este insuficiența acestor fonduri, ci mai degrabă managementul ineficient al resurselor avute la dispoziție.
Aici intervine un alt aspect: recunoașterea exactă a costului actului medical. Aceasta, din cauza ca respectivul cost ar putea fi afectat de mai mulți factori, ca urmare a faptului ca achizițiile nu se fac centralizat, ci sunt realizate individual, de fiecare spital în parte. Iar în cele mai multe situații, costul acestora nu poate fi controlat de catre managerul unității.
Construirea unui sistem de sănătate eficient este dependentă, în primul rând, de o eficientizare a cheltuielilor medicale, cheltuieli care, în contextul național intern, sunt generate în mare parte în cadrul spitalelor publice.
Noile reglementări cu privire la selectarea managerilor unităților sanitare publice sunt menite să aleagă cei mai competenți profesioniști, potrivit Ministerului Sănătății (MS), eliminând restricțiile, un criteriu care „îngrădea în mod nejustificat accesul la această funcţie, cu consecinţe negative în procesul de selecţie pentru ocuparea acestei funcţii şi în desfășurarea activității de management” precizează MS.
Deschiderea acestei uși către alți specialiști cu experiență în management sanitar, care nu îndeplineau respectivele cerințe, poate fi catalogată drept un pas spre normalitate. Aceasta, având în vedere că sisteme sanitare care funcționează mult mai bine decât cel românesc nu impun asemenea reguli.
Sistemul de sănătate francez este apreciat, în general, ca fiind cel mai eficient la nivel internațional. Acolo, la fel ca în cazul altor sisteme sanitare din Uniunea Europeană, așa cum este și în Austria, de pildă, nu există restricții legate de gradul didactic sau medical al celor care asigură conducerea spitalelor.
Pe de altă parte, ar fi greșită o percepție cum că cei care nu puteau participa, până acum, la concursurile pentru manageri de spitale ar fi fost, implicit, mai competenți. Însă extinderea bazei de potențiali candidați la aceste funcții nu poate decât să stimuleze o competiție constructivă pentru zona de management sanitar.
Atribuțiile managerilor de spitale din sfera publică, așa cum sunt prevăzute în contractul de management elaborat de fosta conducere a Ministerului Sănătății, vizează mai multe planuri: politica de personal și structura organizatorică, managementul serviciilor medicale, managementul economico- financiar ori managementul administrativ
Obligaţiile managerului în domeniul politicii de personal şi al structurii organizatorice se referă la: responsabilitatea acestuia de a stabili şi aproba numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de normativul de personal în vigoare şi pe baza propunerilor şefilor de secţii, de laboratoare şi de servicii. Managerul aprobă organizarea concursurilor pentru posturile vacante şi ia măsurile necesare în vederea popularizării posturilor. De asemenea, numeşte şi eliberează din funcţie personalul spitalului, repartizează personalul pe locuri de muncă, aprobă programul de muncă, numește și revocă membrii comitetului director al spitalelor, organizând concurs pentru ocuparea funcțiilor vacante în consiliul director. Atribuțiile managerului de spital includ și numirea în funcție a șefilor de secţie, de laborator şi de serviciu medical, care au promovat concursul sau examenul organizat. De asemenea, managerul aprobă regulamentul intern al spitalului precum şi fişa postului pentru personalul angajat, tot el realizând evaluarea performanţelor profesionale ale personalului aflat în directă subordonare. Managerul înfiinţează comisii de specialitate în cadrul spitalului cum ar fi: comisia medicamentului, nucleul de calitate, comisia de analiză a decesului.
Managerul de spital are răspunderea de a încheia asigurarea de răspundere civilă în domeniul medical, atât pentru spital, cât şi pentru personalul medico-sanitar angajat. Acesta trebuie să sesizeze organele competente în caz de nerespectare a prevederilor legale privind incompatibilităţile şi conflictul de interese de către personalul din subordine.
De asemenea, un punct important în ceea ce privește obligațiile managerului de spital în acest domeniu se referă la responsabilitatea organizării şi desfăşurării activităţii de educaţie medicală continuă pentru medici, asistenţi medicali şi personal. Totodată, managerul răspunde de organizarea serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, conform normelor legale.
Obligaţiile managerului în domeniul managementului serviciilor medicale se referă la elaborarea planulului de dezvoltare a spitalului pe perioada mandatului, a planului anual de servicii medicale. Tot managerul de spital răspunde de organizarea anuală a unui studiu de prevalenţă a infecţiilor nosocomiale şi a consumului de antibiotice din spital și dispune măsurile necesare în vederea realizării indicatorilor de performanţă.
În ceea ce privește programele naționale de sănătate, managerul desemnează coordonatorii acestora la nivelul spitalului și aplică măsurile necesare în vederea implementării programelor naţionale de sănătate derulate la nivelul spitalului.
Managerul spitalului urmăreşte realizarea activităţilor de control al calităţii serviciilor medicale oferite de spital și negociază şi încheie, protocoale de colaborare cu organizaţii non guvernamentale, entităţi publice sau private pentru asigurarea continuităţii şi creşterii calităţii serviciilor medicale.
În atribuțiile managerilor de spitale intră și asigurarea calității actului medical, respectarea condiţiilor de tratament, cazare, igienă, alimentaţie, siguranţa pacientului, inclusiv prevenirea infecţiilor nosocomiale. Managerul negociază şi încheie contractul de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate.
Managerul răspunde de respectarea drepturilor pacientului în spital şi dispune măsurile necesare atunci când se constată încălcarea acestora, iar în ansamblu, răspunde de implementarea la nivelul instituției a strategiilor naționale în domeniul sănătății.
Din punct de vedere al managementului economico- financiar, managerul de spital răspunde de organizarea activităţii unității pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli propriu și totodată aprobă şi răspunde de realizarea programului anual de achiziţii publice. Managerul identifică surse suplimentare sau alternative pentru creşterea veniturilor spitalului şi finanţarea echipamentelor medicale şi infrastructurii spitaliceşti, de asemenea, aprobă şi răspunde de realizarea unei strategii de eficientizare a costurilor, fără ca actul medical să fie afectat.
În domeniul managementului administrativ, managerul de spital are obligația de a conduce activitatea curentă a spitalului, în conformitate cu reglementările în vigoare, de a reprezenta spitalul în relaţiile cu terţe persoane și de a dispune măsuri de îmbunătăţire a activităţii spitalului. Managerul aprobă indicatorii specifici de performanţă a personalului medical şi monitorizează modul de îndeplinire a acestora. De asemenea, acesta are în responsabilitate promovarea activității de cercetare, având în atribuție încheierea contractelor de cercetare.
Managerul răspunde de obţinerea şi menţinerea valabilităţii autorizaţiei sanitare de funcţionare, având de asemenea în atribuție asigurarea securității personalului medical şi a pacienţilor în baza unui plan de securitate pe care îl aprobă şi a cărui aplicare o monitorizează. Managerul unității răspunde de efectuarea tuturor demersurilor necesare în vederea acreditării spitalului, în condiţiile legii, răspunde de asigurarea transparenţei achiziţiilor publice efectuate la nivelul spitalului şi a contractelor încheiate de spital.
Nu este nici pe departe o misiune ușoară îndeplinirea cu succes a acestui cumul de atribuții care îi revin unui manager de spital din sistemul public, însă performanța este, pe de altă parte, solicitantă. Asigurarea accesului pacienților la un act medical sigur, a unui mediu de lucru de asemenea sigur pentru personalul medical, alături de preocuparea pentru îmbunătățirea permanentă a calității serviciilor oferite ar trebui să fie prioritățile pe care fiecare manager de spital să-și bazeze strategia, astfel încât să se poată vorbi despre eficiență și performanță în managementul spitalicesc.
