sursa foto: Spitalul Victor Babeș Timișoara/Facebook
„Sepsisul (sau septicemia) este o condiție amenințătoare de viață, caracterizată printr-o disfuncție de organe cauzată de o reacție anormală și amplificată a gazdei ca răspuns la infecție”, atrag atenția specialiștii de la Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumologie „Victor Babeş” din Timişoara.
„Septicemia pune probleme majore din punct de vedere al sănătății, având efecte asupra milioane de oameni la nivel mondial, fiind fatală în proporție de 15-33%. Identificarea precoce și tratamentul adecvat în primele ore de la apariția septicemiei pot îmbunătăți șansele la viață”, afirmă dr. Daniel Alexandru Jipa, medic specialist ATI.
Semnele septicemiei pot include: alterări ale stării de conștiență, respirație rapidă și superficială, febră, frisoane, amețeală și alte semne specifice organului infectat (de exemplu, dureri la urinare în caz de infecție urinară sau tuse agravată în cazul pneumoniei).
„Semnele nu sunt specifice, putând varia de la persoană la persoană. În plus, sepsisul se poate manifesta diferit la pacienții pediatrici față de adulți”, precizează dr. Daniel Alexandru Jipa.
Potrivit medicului, o complicație frecventă a septicemiei este șocul septic. Acesta se caracterizează prin agravarea simptomatologiei inițiale și prin scăderea abruptă și susținută a tensiunii arteriale. Progresia către șocul septic crește substanțial riscul de deces. Simptomele pot include: inabilitatea de a sta în picioare, somnolență profundă sau schimbări majore ale stării de conștiență (cum ar fi confuzie extremă).
Cauze
Potrivit medicului, orice tip de infecție poate duce la septicemie. Aceste infecții pot fi bacteriene, virale sau fungice. Cele mai comune cauze de septicemie includ infecții ale:
- Plămânilor (pneumonie),
- Rinichilor/vezicii urinare sau ale altor părți ale aparatului urinar,
- Sistemului digestiv,
- Arsurilor sau plăgilor deschise,
- Infecții diseminate pe cale sanguină.
Factori de risc
Factorii de risc care cresc șansele de a dezvolta septicemie includ, potrviit sursei citate:
- Vârsta peste 65 de ani,
- Persoanele cu un sistem imunitar slăbit (persoanele cu neoplasm sau infecții HIV),
- Persoanele cu patologii cronice (diabet zaharat, boală cronică de rinichi sau BPOC),
- Internarea în ATI sau perioadele prelungite de spitalizare,
- Materialele străine corpului, dar necesare pentru tratamentul adecvat intraspitalicesc (branule, sonde urinare, catetere venoase centrale, sonde de intubație oro-traheală),
- Tratamentul cu antibiotice în ultimele 30 de zile,
- Tratamentul cronic cu corticosteroizi, care poate slăbi sistemul imunitar.
Complicații
Medicul subliniază că, pe măsură ce septicemia se agravează, anumite organe vitale (creierul, inima sau rinichii) nu vor mai primi cantitatea necesară de sânge.
„De asemenea, septicemia poate cauza coagulare anormală a sângelui, putând duce la microtromboze (mici dopuri de sânge închegat) care circulă prin corp și pot distruge și priva de oxigen alte țesuturi. Majoritatea oamenilor își revin din septicemiile ușoare, dar rata de mortalitate în cazul pacienților cu șoc septic este între 30 și 40%. În plus, un episod de sepsis sever crește riscul de viitoare infecții”, afirmă dr. Daniel Alexandru Jipa.
Specialiștii atrag atenția că septicemia necesită intervenție medicală de urgență.
„Dacă se suspicionează septicemia, este necesară prezentarea promptă la medic, într-un serviciu de urgență. În funcție de severitatea și de punctul de plecare al infecției, se vor administra antibiotice și perfuzii cu lichide în cantitate crescută. De asemenea, se vor administra medicamente suportive, cum ar fi antipiretice, analgezice, probiotice, antioxidanți și altele”, transmite dr. Daniel Alexandru Jipa.
