Planul Național Multianual Integrat de Control al Cancerului - contextul intern vs experiența internațională în implementarea de măsuri de control al cancerului

Implementarea și dezvoltarea de strategii de control al cancerului se înscriu între pri...

De unde începe reforma în sănătate

Educația populației, formarea și promovarea specialiștilor, utilizarea eficien...

Politica Europeană de Sănătate 2020

Sănătatea a rămas, dincolo de schimbările sau provocările timpului, o prerogativă a fie...

O reformă reală a sănătății se bazează, în primul rând, pe consensul național de schimbare în interesul general pentru sănătate

Mai bine de 25 de ani s-a încercat, rând pe rând, în diverse variante, adaptarea unui s...

Managementul cancerului. Ce știm? Ce putem? Cum putem face efectiv?

La ora actuală, când vorbim despre cancer, nu ne mai referim la o singură maladie. Noți...

Studiu: 70% din costurile generate de cancerul de sân sunt costuri societale și doar 30% sunt costuri medicale

Studiu: 70% din costurile generate de cancerul de sân sunt costuri societale și doar 30% sunt costuri medicale
Share pe Facebook

 Rezultatele studiului „Povara cancerului de sân în România. Beneficiile investiţiei într-un program de screening pentru cancerul de sân”, realizat în perioada mai – septembrie 2017 și lansat în data de 3 noiembrie 2017 de Coaliția pentru Sănătatea Femeii, au arătat că 70% din costurile generate de cancerul de sân sunt costuri societale și doar 30% sunt costuri medicale, se arată într-un comunicat de presă.

În România, costurile totale generate de cancerul de sân pentru bugetul național la nivelul anului 2017 au fost de peste 1,2 miliarde lei, adică 0,16% din PIB, pentru un număr de circa 115.000 paciente care au sau au avut cancer de sân. În aceste costuri intră atât cheltuielile cu serviciile oferite în asistență medicală primară, ambulatoriul de specialitate, spital, cu tratamentul oncologic și cu reconstrucţia mamară, cât și cele societale, generate de concediile medicale, prestațiile sociale pentru handicap, productivitatea pierdută prin incapacitate temporară de muncă, handicap și deces prematur la vârsta activă și costurile adiacente ale aparținătorilor pacientelor.

Iar toate acestea în ciuda faptului că multe dintre pacientele cu cancer mamar ar putea fi vindecate dacă boala ar fi depistată din timp și tratată corespunzător.

„Cancerul de sân este în prezent o boală vindecabilă, dar în România anului 2017, la fiecare trei ore, o femeie pierde lupta cu această boală. Acest studiu ne arată, cu cifre bine susținute, că introducerea unui program de screening pentru cancerul de sân ar avea efecte benefice atât pentru bugetul național cât și pentru miile de femei care vor primi șanse în plus la viață”, declară Mihaela Geoană, preşedintele Fundaţiei Renaşterea, inţiatorul Coaliţiei pentru Sănătatea Femeii.

În acest context, implementarea unui program național de screening populațional organizat este mai mult decât necesară, beneficiile unui astfel de program reflectându-se atât în eficientizarea cheltuielilor cu fiecare pacient, cât și în impactul pozitiv social și uman deloc neglijabil.

50% din cazurile noi de cancer de sân din România sunt diagnosticate în stadii avansate de boală (III, IV si necunoscut) și 40% în stadii inițiale de boală (0-II). În urma implementării unui program de screening însă, peste 80% din cazurile noi de cancer de sân ar putea fi descoperite în stadii inițiale de boală (0, I și II), se mai arată în comunicatul de presă.

Printr-un program de screening numărul femeilor salvate în următorii 10 ani ar fi de aproximativ 10% din numărul pacientelor nou diagnosticate cu cancer de sân. În ceea ce privește şansele de supraviețuire pentru o femeie cu cancer de sân, acestea cresc cu 30% în contextul implementării unui program naţional de screening. Referitor la costuri, cheltuiala medie de tratament oncologic pentru o pacientă cu cancer de sân ar scădea cu 18%, ceea ce ar aduce economii importante la bugetul sănătății, relevă rezultatele studiului.

Mai mult, printr-un program de screening s-ar câștiga aproximativ 28.300 de ani-viaţă, ceea ce înseamnă contribuţii suplimentare – financiare, sociale şi umane – către societate.

Studiul a utilizat date provenind de la instituţiile publice cu responsabilităţi în domeniul sănătăţii, iar estimările realizate acoperă o perioadă de 10 ani, avându-se în vedere intervalul de analiză 2018-2027, anul de bază fiind 2017.

 

EDITORIALE

linie_analize

1990 – 2017 - 26 de miniștri ai Sănătății în 27 de ani. Schimbările care au împiedicat schimbarea

1990 – 2017 - 26 de miniștri ai Sănătății în 27 de ani. Schimbările care au împiedicat schimbarea

Schimbarea societății, a clasei politice, a învățământului, sistemului de sănătate. Idei comune, uzuale, promovate în contextul nați...

România medicală de dincolo de ecrane

România medicală
de dincolo de ecrane

Există o Românie medicală dincolo de ecranul televizorului, al monitorului sau al telefonului mobil. O Românie medicală dincolo de...



RECOMANDĂRILE REDACŢIEI

linie_interviuri

RO HEALTH REVIEW: Strategies, Economics & More

RO HEALTH REVIEW: Strategies, Economics & More

Strategii în sănătate, probleme de economie și management sanitar, strategii de resurse umane în domeniul medical, tratate de către ...

Accesul pacienţilor la medicamente - între deziderat şi realitate

Accesul pacienţilor la medicamente - între deziderat şi realitate

Anul acesta a venit cu schimbări la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), modificări ce ar putea uşura sau îngreu...

Boala secolului trecut

Boala secolului trecut

Nu s-a scurs, încă, un sfert din acest secol și sunt mari șanse ca despr...

Abonați-vă la newsletterul nostru pentru a primi ultimile noutăți despre revistă.

 
banner SPG

România medicală de dincolo de ecrane

România medicală
de dincolo de ecrane

Există o Românie medicală dincolo de ecranul televizorului, al monitoru...