Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională Hotărârea Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și limitarea infecților asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România pentru perioada 2023-2030.
„Infecțiile asociate asistenței medicale(IAMM) constituie evenimente nefavorabile care în Romania sunt sub-raportate și care numai prin cunoașterea intensității fenomenului și supravegherea lor în conjuncţie cu monitorizarea utilizării antibioticelor și supravegherea antibio-rezistenței, pot identifica o soluție pentru acestă problemă. Pentru furnizorii de servicii de sănătate, monitorizarea calităţii necesită o preocupare sistematică și deficiențele înregistrate (identificarea, analiza, controlul şi monitorizarea riscului infecţios întra-spitalicesc,raportarea infecţiilor asociate asistenței medicale sau a incidentelor/accidentelor cu risc infecţios ocupaţional) trebuie remediate. Măsurile de restrângere a auto-administrării şi a abuzului de antibiotice trebuie promovate şi investigate alături de supravegherea/monitorizarea fenomenului de rezistenţă la antibiotice care în acest moment este suboptimală”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.
Potrivit sursei citate, o consecință nedorită a rezistenței microbiene este reprezentată de aparitia de infecții asociate asistenței medicale cu germeni rezistenti situație care accentuează riscul pacienților în ceea ce privește siguranța lor.
Numărul extrem de redus de IAAM comunicate reprezintă o barieră importantă în cunoașterea dimensiunilor și caracteristicilor reale ale acestui fenomen în România, se arată în nota de fundamentare.
„Antibioticele au reprezentat un progres medical major care a permis salvarea a milioane de vieți și reducerea sechelelor și duratei de evoluție a infecțiilor la miliarde de pacienți în ultimii 75 de ani. Din păcate, utilizarea antibioticelor are ca efect nedorit inevitabil creșterea rezistenței microbiene față de acestea; este limitată astfel eficiența antibioticelor existente, situație cu atât mai frustrantă cu cât în aproximativ 50% din cazuri nu există o justificare medicală pentru a le utiliza, conform OMS. Pe măsură ce a crescut consumul de antibiotice (cu aproximativ 40% la nivel global doar între anii 2000 și 2010) au fost identificați germeni multirezistenți și chiar complet rezistenți la antibiotice, în primul rând în mediu spitalicesc”, arată sursa citată.
Situația din România
Situația din România este ingrijoratoare, se arată în documentul citat.
„Avem o cunoaștere limitată a dimensiunilor sale în țara noastră, datele disponibile indica un nivel crescut al acestei rezistente și au fost parcurși prea puțini pași (inclusiv în comparație cu celelalte state europene) către controlul rezistenței microbiene”, potrivit notei de fundamentare.
Conform sursei citate, perioada actuală poate fi caracterizată prin:
- Nivel ridicat al consumului de antibiotice (între primele cinci state din Europa, cu 70% peste media europeană; ceva mai mult de 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi)
- Utilizarea frecventă nejustificată de antibiotice ; sunt utilizate în exces antibiotice de rezervă– cu spectru ultralarg;
- Rezistența bacteriană: datele existente (primele locuri în Europa la germeni importanți în infecții asociate asistenței medicale și comunitare: MRSA, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli)
- Infecții asociate asistenței medicale reprezintă o categorie importantă prin faptul că sunt produse mult mai frecvent de germeni multirezistenți și de aceea necesită uneori tratamente antibiotice de rezervă; problemele majore existente sunt: subraportarea majoră, măsuri insuficiente de control al acestor infecții (afirmație care poate fi susținută prin evoluția emergentă și endemicizarea infecțiilor cu Clostridium difficile în spitalele din România).
Explicațiile acestei evoluții în România țin de ambii factori anterior amintiți: folosirea excesivă și incorectă a antibioticelor și rată ridicată de transmitere interumană a germenilor rezistenți in spitale, precizează sursa citată.
„În mediul spitalicesc, acolo unde se folosesc mai frecvent antibiotice, inclusiv de rezervă, și există o circulație mai frecventă de germeni cu rezistență sporită la aceste antibiotice, pacienții internați pentru îngrijirea diverselor afecțiuni (unele care afectează imunitatea antiinfecțioasă) pot dezvolta o infecție asociată asistenței medicale, uneori cu potențial evolutiv sever”, se arată în documentul citat.
Obiective
Strategia națională pentru prevenirea și limitarea infecților asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România pentru perioada 2023-2030 are ca principale obiective:
- îmbunătățirea conștientizării și înțelegerii rezistenței la antimicrobiene (AMR)
- îmbunătățirea cunoașterii AMR prin supraveghere și cercetare
- reducea incidenței infecțiilor asociate asistenței medicale, în special a celor cu microorganisme multi-rezistente
- optimizarea utilizării agenților antimicrobieni
- finanțare și investiții sustenabile în combaterea AMR,
Strategia își propune să promoveze următoarele obiective generale:
- Îmbunătăţirea cadrului legislativ privind prevenirea, supravegherea și limitarea IAAM și AMR
- Îmbunătățirea cunoștințelor și a atitudinii personalului medical asupra IAAM, AMR și privind utilizarea corectă a antibioticelor
- Asigurarea unui cadru coerent de raportare a datelor de IAAM și AMR la nivel național, în linie cu documentele strategice și cu indicatorii UE și OMS
- Comunicarea informaţiilor către public, în mod transparent, ca modalitate de combatere a IAAM şi AMR
- Asigurarea resurselor umane suficiente numeric și ca pregătire şi a resurselor tehnice adecvate monitorizării IAAM și AMR, la nivel naţional
- Optimizarea utilizării antibioticelor şi vaccinării în medicina umană şi veterinară, în sectoarele de agricultură şi mediu
- Prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale prin aplicarea unor măsuri eficiente de prevenire a infecțiilor
Contextul național actual susține nevoia unor intervenţii adecvate de îmbunătățire a performanţei sistemului de sănătate prin acțiuni energice de prevenire și limitare a IAAM și de control al AMR.
„Conform recomandărilor Consiliului Europei, România ar trebui să întreprindă paşi rapizi pentru dezvoltarea şi implementarea unei Strategii Naţionale şi a unui Plan Naţional de Acţiune în vederea reducerii riscul asociat AMR şi al încurajării utilizării judicioase a antibioticelor atât în medicina umană cât şi în medicina veterinară. Totodată, recomandările prevăd elaborarea de ghiduri naționale corelate cu cele europene în vederea îmbunătățirii practicilor de prescriere a antibioticelor în ambele sectoare medicale – uman și veterinar. Abordarea sistemică propusă aduce cele mai multe beneficii pentru îmbunătăţirea şi operaţionalizarea cadrului naţional de funcţionare, pentru instruirea specialiştilor și pentru dezvoltarea și utilizarea de instrumente naționale pentru prevenirea și limitarea IAAM și AMR, având ca rezultat final consolidarea capacității României de a răspunde acestor probleme stringente ale sănătății publice. Abordarea comună a IAAM și AMR la nivel național va îmbunătăți, pe teremen lung, indicatorii de sănătate corespunzători și, nu în ultimul rând, va duce la scăderea costurilor asociate îngrijirilor medicale (scădere care ar permite o alocare ulterioară mai bună a resurselor sistemului de sănătate), impactul benefic fiind atât social cât și economic”, se arată în document.
