Strategia națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022-2030, în transparență decizională

Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022-2030.

”Strategia națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030 a fost elaborată de către Comisia Naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA din cadrul Ministerului Sănătății, în colaborare cu Comitetul Naţional de Coordonare HIV/SIDA și Tuberculoză, cu sprijin financiar din partea Fondului Global pentru HIV/SIDA, Tuberculoză și Malarie. În procesul de elaborare a Strategiei au fost activ implicate organisme guvernamentale, organizații neguvernamentale, membrii Comitetului Național de Coordonare HIV/SIDA și Tuberculoză, precum şi agenţii internaționale cu responsabilități în acest domeniu”, se arartă în nota de fundamentare a proiectului.

Strategia derivă din prioritățile de politică publică trasate prin Strategia Națională de Sănătate 2021-2027 și reprezintă politica sectorială a Ministerului Sănătății în domeniul  supravegherii, controlului și prevenirii cazurilor de infecție cu HIV/SIDA și Tuberculoză în România.

Strategia reprezintă un document orientativ principal de politică publică pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea programelor şi proiectelor naționale şi locale de intervenție în domeniul supravegherii, controlului și prevenirii cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030  în România.

Noiua strategie a fost elaborată având în vedere creșterea îngrijorătoare a numărului de cazuri HIV/SIDA nou-diagnosticate la nivel național în perioada 2007-2016 (7.139 cazuri noi HIV/SIDA) și al studiilor realizate la nivel internațional, care au demonstrat că dinamica epidemiei HIV este determinată de comportamentele la risc, de frecvența acestora și de vulnerabilitățile unor grupuri populaționale specifice și ale celor aflate în legătură cu acestea.

“Se impune prioritizarea unor grupuri mai expuse infecției cu HIV, ca urmare a comportamentelor de risc specifice și a barierelor legale sau sociale pe care le întâmpină în accesarea serviciilor de prevenire, tratament și îngrijiri HIV”, se arată în nota de fundamentare.

Potrivit sursei citate, abordarea propusă prin Strategie este centrată pe:

1. Prioritizarea intervențiilor de prevenire

În cadrul Strategiei următoarele grupuri au fost considerate „grupuri prioritare”:

  • bărbații care fac sex cu alți bărbați – prevalență HIV/SIDA estimată 18% (2014), conform datelor din studiul European SIALON II, realizat pe un eșantion de 181 MSM din București;
  • consumatorii de droguri injectabile, copii și adulți – prevalență estimată HIV/SIDA 11.2% (2015) în rândul CDI care accesau programele de schimb de seringi și de 28.9% (2015) în rândul CDI care nu accesează aceste servicii;
  • persoanele care practică sexul comercial – prevalență HIV/SIDA estimată de 1% (2009). Conform aceleași surse, 33% dintre PPSC erau și consumatoare de droguri injectabile, deci este de așteptat ca explozia infecției cu HIV ce a afectat CDI după 2009 să fi afectat și această categorie de PPSC;
  • persoanele private de libertate – prevalență HIV/SIDA estimată 0.2% (2010), număr de noi cazuri raportate în 2016 în cadrul PPL – 36 cazuri.

Având în vedere numărul mare de cazuri noi HIV/SIDA cu transmitere heterosexuală înregistrate la nivelul populației generale, o atenție specială trebuie acordată adolescenților și tinerilor. Cea mai des întâlnită cale de transmitere HIV și ITS în rândul acestora este sexul neprotejat. Astfel, intervențiile de prevenire incluse în cadrul Strategiei trebuie să asigure și accesul tinerilor (cu vârste între 15-24 ani) la servicii de prevenire, diagnostic și tratament HIV/SIDA prin concentrarea pe cunoașterea nevoilor specifice acestora și furnizarea de servicii adaptate.

2. Utilizarea testării HIV ca poartă de intrare în tratament

Acțiunile de testare HIV propuse vizează:

  • identificarea persoanelor infectate cu HIV prin oferirea unor servicii de testare și consiliere de calitate;
  • asigurarea conectării persoanelor infectate cu HIV la servicii de tratament, îngrijire și suport și la servicii de prevenire secundară a transmiterii HIV;
  • conectarea persoanelor cu rezultate negative la testul HIV și care au comportamente cu risc la servicii de prevenire primară a HIV și încurajarea testării ulterioare;
  • analiza impactului intervențiilor de reducere a transmiterii HIV, precum și a celor ce vizează reducerea morbidității și mortalității asociate infecției HIV în vederea extinderii intervențiilor cu impact crescut.

Strategia propune întărirea capacității de testare HIV gratuită, indiferent de statutul de persoană asigurată, prin intermediul unor centre fixe, unități mobile și opțiuni de tip autotestare.

3. Asigurarea accesului universal la tratamentul ARV ca modalitate de prevenire a noilor infecții HIV

Strategia prevede asigurarea accesului universal la tratament ARV pentru persoanele diagnosticate cu HIV/SIDA și acordarea de beneficii și servicii sociale cum ar fi:

  • programe nutriționale (alocații zilnice de hrană/indemnizații lunare de hrană);
  • drepturi conferite de gradul de handicap (asistent personal, indemnizație lunară, etc.);
  • accesul la servicii sociale – inclusiv servicii specializate pentru persoanele cu HIV/SIDA și consumatorii de droguri, în funcție de nevoi;
  • planificarea serviciilor necesare și asigurarea managementului de caz.

4. Asigurarea unui mediu propice

Acesta este indispensabil unei implementări eficiente și eficace și vizează:

  • instituirea unui mecanism de finanțare a organizațiilor neguvernamentale implicate în implementarea Strategiei;
  • facilitarea accesului persoanelor neasigurate din rândul grupurilor prioritare la servicii de prevenire, testare și tratament;
  • adaptarea cadrului legislativ pentru implementarea unor intervenții de tip ”camera de consum”, autotestare, profilaxie pre-expunere;
  • formarea personalului sanitar și social din serviciile de sănătate ale MS și a celui din direcțiile medicale din subordinea altor ministere cu rețele proprii în vederea combaterii stigmei și
  • discriminării.

5. Coordonarea în implementarea răspunsului național HIV/SIDA

În vederea asigurării unei utilizări raționale şi eficiente a resurselor existente, cu generarea maximului de impact, Strategia se bazează pe cooperarea şi coordonarea la nivel local, regional și național. Responsabilitatea coordonării Strategiei aparține MS, abilitat prin lege să coordoneze la nivel național răspunsul la problematica bolilor transmisibile, inclusiv a HIV/SIDA.

Situația epidemiologică

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, în perioada 2007-2016, numărul de cazuri HIV/SIDA nou diagnosticate a crescut în rândul tuturor grupurilor populaționale (total 7.139 cazuri noi, în medie 714 cazuri/an), creșteri dramatice înregistrându-se la nivelul grupurilor prioritare. Astfel, în această perioadă s-au înregistrat un număr de 4.512 cazuri noi HIV/SIDA cu transmitere heterosexuală, 1.182 cazuri în rândul CDI și 855 în rândul BSB.

Un motiv de îngrijorare îl reprezintă ponderea relativ ridicată a testelor pozitive înregistrate în urma testării persoanelor care au avut contact sexual cu persoane seropozitive (9.92% teste pozitive din total 867 teste realizate în 2016).

În 2016, peste 61% din cazurile noi de infecție HIV înregistrate în România au fost diagnosticate tardiv (CD4 < 350 cel/mm3) față de 48% la nivel european. Aceste prezentări târzii sunt în principal rezultatul unui acces limitat și al utilizării insuficiente a serviciilor de testare și consiliere HIV (în special testarea în vederea confirmării diagnosticului), mai ales în cazul persoanelor din grupurile vulnerabile.

Numărul persoanelor infectate aflate în supraveghere medicală activă a crescut cu 60% față de anul 2007 (de la 7.591 în 2007 la 12.196 în 2016).

În perioada 2008-2016, numărul pacienților aflaţi în tratament ARV a crescut cu 47.2% (de la 7.434 în 2008 la 10.942 în 2016).

Strategia națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022 –2030 poate fi consultată AICI 

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.