Majoritatea studenților la medicină consideră că spitalele din România nu asigură un mediu de lucru performant și motivant, potrivit rezultatelor unui chestionar completat de 593 de studenți mediciniști, din 10 centre universitare românești.Rezultatele au fost publicate în Raportul tehnic al Proiectului Național de Responsabilitate Socială a Facultăților de Medicină din România și Republica Moldova, derulat de către Asociați Decanilor Facultăților de Medicină din România.Perspectiva negativă a studenților la medicină se manifestă și în raport cu dotările din spitale, cea mai mare parte a tinerilor fiind de părere că aparatura din instituțiile sanitare românești nu se ridică la standardele internaționale.Mai mult decât atât, 78% dintre repondenți consideră că medicii sunt expuși frecvent la riscuri, care le pot provoca diferite boli profesionale.În ceea ce privește salariile, 60% dintre participanții la studiu consideră că, în România, profesia de medic nu asigură un trai decent, iar peste 50% dintre ei spun că fondurile alocate sănătății sunt insuficiente. Cu toate acestea, 40% dintre ei recunosc că în medicină se câștigă mai mulți bani decât în alte domenii, iar 43% dintre ei spun că nu ar schimba specialitatea aleasă cu una mai bine plătită.Când vine însă vorba despre cunoștințele dobândite în școală, doar 34% dintre studenți consideră că sistemul de învățământ medical românesc asigură o pregătire temeinică a viitorilor medici, adecvată necesităților actuale ale populației.Proiectul Național de Responsabilitate Socială a Facultăților de Medicină din România și Republica Moldova face parte dintr-o viziune mondială lansată în anul 2010 și a avut ca scop evaluarea unor aspecte importante privind activitatea de formare medicală pentru a se atinge dezideratul decreștere a accesului populației din România la asistența medicală de calitate.Raportul tehnic care însoțește proiectul conține informații relevante privind evaluarea parcursului profesional al tinerilor absolvenți ai programelor de Licență în Medicină și de Rezidențiat în specialitățile medicale;evaluarea gradului de acoperire a specialităților medicale prin stabilirea unui registru care să cuprindă necesarul de specialiști în concordanță cu repartiția acestora în diversele teritorii; identificarea nivelului de satisfacție a profesioniștilor din domeniul sănătății și a comunității în contextul condițiilor și serviciilor oferite de către Sistemul de Sănătate; estimarea factorilor implicați cauzal în evoluția fenomenului de migrație a profesioniștilor din domeniul sănătății.
