O echipă de cercetători din Marea Britanie a descoperit cinci gene asociate formelor grave de COVID-19 şi a sugerat potenţiale tratamente, potrivit unui studiu publicat în revista Nature.
Studiul, realizat prin analiza ADN-ului a 2.734 de pacienţi din secțiile de Terapie Intensivă din Regatul Unit, oferă indicii asupra mecanismelor ce generează simptomele grave la pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2.
Cercetătorii susțin astfel că formele grave de COVID-19 au la bază cel puţin două mecanisme biologice: apărarea antivirală înnăscută, importantă în primele faze ale bolii, şi procesele inflamatorii dezvoltate de bolnav.
Oamenii de știință sunt de părere că testele clinice trebuie axate pe medicamentele ce vizează aceste căi antivirale şi antiinflamatorii specifice.
″La fel ca în cazul septicemiei şi gripei, pentru COVID-19 afectarea plămânilor este provocată de propriul nostru sistem imunitar, nu de virus″, menționează Kenneth Baillie, cercetător la Universitatea din Edinburgh.
Diferenţe au fost descoperite în cinci tipuri de gene, mai exact genele IFNAR2, TYK2, OAS1, DPP9 şi CCR2. Acestea arată, printre altele, de ce unii oameni dezvoltă forme grave de COVID-19, în timp ce alții sunt asimptomatici.
În urma identificării acestor gene, experții au putut să estimeze efectul tratamentelor la pacienţi, întrucât unele variante genetice răspund anumitor medicamente într-o manieră similară. Astfel, cercetătorii au ajuns la concluzia că o diminuare a activităţii genei TYK2 protejează împotriva infectării cu SARS-CoV-2 şi că medicamente antiinflamatoare din categoria inhibitoarelor JAK produc acest efect.
Acelaşi studiu mai semnalează că o creştere a activităţii genei INFAR2 este posibil să creeze o protecţie în faţa noului coronavirus, deoarece ar putea imita efectul tratamentului cu interferon.
