Studiu: Oamenii care au coșmaruri gestionează mai eficient situațiile stresante

Coșmarurile ne ajută să ne pregătim creierele pentru a face față situațiilor stresante, arată un mic studiu finanțat de guvernul american. Cercetătorii din Elveția și SUA au supus 18 persoane la un experiment inedit: li s-au atașat electrozi pentru monitorizarea activității creierului noaptea și au fost treziți de mai multe ori pentru a răspunde la întrebări precum „Ați visat?” și „Dacă da, v-ați simțit speriat?”

Oamenii de știință au descoperit un tipar: în timpul coșmarurilor, a existat deseori o activitate accentuată în regiunile creierului care controlează emoțiile.

Într-un al doilea experiment, oamenii de știință au cerut unui număr de 89 de persoane să completeze timp de o săptămână un jurnal de vise. La final, fiecare persoană a fost supusă unei scanări RMN, în timp i se arătau imagini negative și înfricoșătoare.

Cercetătorii au descoperit că în cazul persoanelor care au avut coșmaruri regiunile cerebrale emoționale au răspuns mai rapid și mai eficient decât în cazul persoanelor care nu au visat urât.

 

Legătura dintre coșmaruri și zonele creierului

 

„Ne-a interesat în mod deosebit frica: ce zone ale creierului nostru sunt activate atunci când avem coșmaruri?”, a explicat Lampros Perogamvros, unul dintre autorii principali ai studiului, care lucrează la Universitatea din Geneva.

Primul experiment din studiu, finanțat parțial de Institutele Naționale de Sănătate și publicat luna trecută în revista Human Brain Mapping, i-a ajutat pe cercetători să identifice modul în care coșmarurile stimulează creierul în timp real.

„Analizând activitatea creierului pe baza răspunsurilor participanților, am identificat două regiuni cerebrale implicate în inducerea fricii experimentate în timpul visului: insula și cortexul cingular. Pentru prima dată, am identificat corelațiile neuronale ale fricii atunci când visăm și am observat că regiuni similare sunt activate atunci când experimentăm frica atât în starea de somn, cât și în stările de veghe”, a declarat Perogamvros.

Insula generează răspunsul la frică în momentele de pericol, în timp ce cortexul cingular îl controlează.

Al doilea experiment a ajutat la înțelegerea impactului psihologic sau fiziologic pe care îl au coșmarurile asupra creierului nostru. Concluzia lor a fost că, într-o oarecare măsură, coșmarurile par a fi benefice pentru că ne-au întărit pentru experiențe stresante.

„Am arătat fiecărui participant imagini negative din punct de vedere emoțional, cum ar fi atacuri asupra oamenilor sau situații de suferință, precum și imagini neutre, pentru a vedea ce zone ale creierului erau mai active în cazul fricii și dacă zona activată s-a schimbat în funcție de emoțiile trăite în visele din săptămâna precedentă”, a declarat Virginie Sterpenich, cercetător în neuroștiință la Universitatea din Geneva.

Dincolo de insula și cortexul cingular, autorii studiului au privit, de asemenea, amigdala și cortexul prefrontal, care controlează, de asemenea, emoția.

„Am descoperit că, cu cât cineva a simțit mai mult timp frică în visele sale, cu atât mai puțin au fost activate insula, cortexul cingular și amigdala atunci când aceeași persoană a privit imaginile negative. În plus, activitatea din cortexul prefrontal medial, despre care se știe că inhibă amigdala în caz de teamă, a crescut proporțional cu numărul de coșmaruri”, a explicat Sterpenich.

Cu toate acestea, coșmarurile traumatizante și înfricoșătoare care provoacă insomnie și stres nu sunt benefice și pot fi contraproductive, au spus cercetătorii. „Credem că, dacă un anumit prag de frică este depășit într-un vis, se pierde rolul benefic de regulator emoțional”, a declarat Perogamvros.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.