Un nou studiu, publicat în The Journal of Physiology, a constatat că obezitatea maternă provoacă modificări moleculare în inima fătului și modifică expresia genelor legate de metabolismul nutrienților, ceea ce crește foarte mult riscul descendenților de probleme cardiace mai târziu în viață.
Acesta este primul studiu care arată că inima este „programată” de nutrienții pe care îi primește în viața fetală. Schimbările în expresia genelor modifică modul în care inima metabolizează în mod normal carbohidrații și grăsimile. Ele schimbă preferințele inimii pentru nutrienți și mai mult spre grăsimi și zahăr. Drept urmare, inimile feților femelelor obeze erau mai mari, cântăreau mai mult, aveau pereții inimii mai groși și prezentau semne de inflamație. Acest lucru afectează eficiența inimii de a se contracta și a pompa sângele.
Cercetătorii de la Universitatea din Colorado, SUA, au folosit un model de șoarece care reproduce fiziologia maternă umană și transportul de nutrienți placentari la femeile obeze.
Femelele de șoareci (n=31) au fost hrănite cu o dietă cu un conținut ridicat de grăsimi împreună cu o băutură zaharoasă (ceea ce este echivalent cu un om care consumă în mod regulat un burger, chipsuri și o băutură gazoasă (1500 kcal). Femelele au consumat această dietă până când au dezvoltat obezitate, luând aproximativ 25% din greutatea lor inițială. 50 de șoareci femele au fost hrăniți cu o dietă de control.
Puii de șoarece (n=187) au fost studiați în uter, precum și după naștere la 3, 6, 9 și 24 de luni folosind tehnici imagistice, inclusiv ecocardiografie și tomografie cu emisie de pozitroni (PET). Cercetătorii au analizat genele, proteinele și mitocondriile urmașilor.
Modificările în metabolismul cardiac al descendenților au depins puternic de sex. Expresia a 841 de gene a fost modificată în inimile feților de sex feminin și 764 de gene au fost modificate la feții de sex masculin, dar mai puțin de 10% din gene au fost modificate în mod obișnuit la ambele sexe. Interesant este că, deși atât descendenții de sex masculin, cât și de sex feminin din mame cu obezitate au avut funcția cardiacă afectată, au existat diferențe în progresia între sexe; bărbații au fost afectați de la început, în timp ce funcția cardiacă a femeilor s-a înrăutățit progresiv odată cu vârsta.
Diferența de sex în tulburările de durată ale sănătății și funcției cardiovasculare s-ar putea datora estrogenului. Niveluri mai ridicate la femeile tinere pot proteja sănătatea cardiovasculară, protecția scade atunci când nivelurile de estrogen se epuizează pe măsură ce femelele îmbătrânesc. Cauza moleculară a diferenței de sex nu este încă înțeleasă.
„Cercetarea noastră indică un mecanism care leagă obezitatea maternă cu bolile cardiometabolice în generația următoare. Acest lucru este important deoarece obezitatea crește rapid în populația umană și afectează aproape o treime dintre femeile aflate la vârsta fertilă. Prin îmbunătățirea înțelegerii mecanismelor implicate, această cercetare deschide calea pentru tratamente care ar putea fi utilizate la începutul vieții pentru a preveni bolile cardiometabolice de mai târziu, care sunt costisitoare pentru serviciile de sănătate și afectează calitatea vieții multor oameni. De exemplu, am putea oferi mai multe sfaturi personalizate privind nutriția mamelor sau copiilor, pe baza indicelui lor de masă corporală sau sexului sau pentru dezvoltarea de noi medicamente care vizează metabolismul în inima fătului”, a declarat autorul principal, Dr. Owen Vaughan, de la Universitatea din Colorado, SUA.
Cercetătorii subliniază că șoarecii au sarcini mai scurte, mai mulți descendenți și diete diferite de cele ale oamenilor, așa că ar fi necesare studii suplimentare pe voluntari umani pentru a extrapola rezultatele la sănătatea femeilor. De asemenea, trebuie efectuate studii pentru a demonstra acest mecanism care leagă obezitatea maternă și funcția cardiacă a descendenților și pentru a identifica exact moleculele responsabile.
