Un nou studiu sugerează o potențială legătură între infecțiile la sugari și riscul de a dezvolta boli cardiovasculare la vârsta adultă, oferind oportunități de intervenție direcționată.
Studiul, condus de Institutul de Cercetare pentru Copii Murdoch (MCRI) și publicat în eLife, a constatat că markerii de inflamație crescuti și modificările metabolismului (modul în care celulele corpului procesează alimentele în energie) observate la sugarii predispuși la infecții semănau cu cei la adulții cu risc de dezvoltare a bolilor cardiovasculare.
Dr. Toby Mansell, cercetător în cadrul MCRI, a subliniat că impactul infecțiilor cumulative în copilărie ar putea predispune adulții la un risc mai mare de boli de inimă, obezitate, accident vascular cerebral și diabet de tip 2.
„Am descoperit că riscul de apariție a bolilor cardiovasculare la adulți ar putea fi acumulat de la începutul vieții”, a declarat cercetătorul.
„Știm că bebelușii sunt predispuși la infecții. Acest lucru provoacă inflamație, un factor cheie de risc cardiometabolic, dar relația dintre infecție, inflamație și profilurile metabolice în copilăria timpurie a rămas subexplorată până la acest studiu”, a completat cercetătorul.
Studiul a implicat 555 de sugari de la Barwon Infant Study, un proiect de colaborare între Barwon Health, Murdoch Children’s și Universitatea Deakin, cu infecții la sugari urmărite pe parcursul a 12 luni.
Cercetarea a constatat că rate mari de infecții la sugari până la vârsta de 12 luni au fost asociate cu markeri de inflamație crescuti și modificări ale profilurilor metabolice, care influențează modul în care organismul procesează grăsimile, proteinele și zaharurile.
Profesorul David Burgner de la Institutul de Cercetare pentru Copii Murdoch a spus că infecția a fost recunoscută ca un potențial contributor la bolile cardiovasculare, una dintre principalele cauze de deces la adulți la nivel global.
În Australia, bolile cardiovasculare reprezintă un sfert din toate decesele, cu moartea a unei persoane la fiecare 10 minute. Peste 4 milioane de australieni au boli cardiovasculare, la fiecare minut fiind internat un pacient cu această boală.
Profesorul Burgner a precizat că cercetarea a oferit oportunități pentru măsuri de prevenire timpurie, cum ar fi identificarea tipurilor de infecție și a copiilor cu cel mai mare risc și modul în care aceste riscuri ar putea fi compensate prin intervenții simple.
„Acțiunile vizate ar putea include promovarea alăptării, asigurarea vaccinărilor în timp util și sprijinirea familiilor, astfel încât acestea să poată ține copiii acasă dacă nu se simt bine atunci când au o infecție”, a spus el.
La acest studiu au contribuit și cercetătorii de la Spitalul Regal de Copii, Universitatea din Melbourne, Institutul Baker pentru Inimă și Diabet, Institutul Florey de Neuroscience and Mental Health, Universitatea Deakin, Centrul Medical al Universității Radboud din Olanda, Universitatea din Queensland, Barwon Health și Universitatea Monash.
