Un studiu realizat de cercetători britanici pe copii români care au trăit în orfelinatele din țara noastră înainte de 1989 arată că persoanele care s-au confruntat în primii ani de viață cu neglijare, greutăți și privațiuni au creiere mai mici.
Autorii studiului, realizat de King’s College Lonsdra, spun că este ”prima și cea mai convingătoare” dovadă a impactului mediului în care o persoană își petrece primii ani din viață asupra dezvoltării creierului.
Cercetarea a fost realizată pe 67 de persoane care și-au petrecut între două săptămâni și patru ani din viață în orfelinatele comuniste și pe 21 de orfani britanici, care nu s-au confruntat cu aceleași condiții. Creierele orfanilor români sunt, în perioada adultă, cu 8,6% mai mici decât ale celorlalți.
Mai mult, cu cât a fost mai lungă perioada petrecută în orfelinatele comuniste, cu atât mai mai mare reducerea în volumul creierului.
”Ceea ce am descoperit este cu adevărat uimitor”, a explicat prof. Edmund Sonuga-Barke, șeful echipei de studiu.
Însă impactul asupra creierului nu a fost uniform. ”Am descoperit diferențe structurale între cele două grupuri în trei regiuni ale creierului. Aceste regiuni sunt legate de funcții precum organizarea, motivația, integrarea informației și memorie”, a explicat prof. Mitul Mehta, unul dintre cercetători.
Potrivit autorilor, aceste descoperiri ar putea explica IQ-ul mai scăzut și rata mai mare de ADHD în rândul acestor adulți.
Ceea ce nu poate fi explicat deocamdată este cum afectează, mai exact, condițiile din primii ani de viață creierul. Ce este clar este că acest impact merge mai departe decât efectele unei nutriții precare.
”Studiul este important deoarece subliniază, pentru prima dată, în mod evident, puterea mediului și adversităților din primii ani de viață privind modelarea dezvoltării creierului. Vizează urmările pe o perioadă lungă de timp – peste 20 de ani – chiar și atunci când copiii au primit îngrijiri de top în familii adoptive iubitoare”, a subliniat prof. Sonuga-Barke.
