Colonelul medic dr. Octavian Vasiliu, medic primar Psihiatrie, psiholog clinician specialist, psihoterapeut specialist, Secția Clinică Psihiatrie, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Dr.Carol Davila” București este autorul studiului „Evaluarea impactului psihologic al regimului de autoizolare/carantinare în contextul pandemiei Covid-19” dat publicității astăzi.
Potrivit studiului, nivelul de stres indus de autoizolare/carantină a fost resimțit diferit de respondenți, variind de la nesemnificativ (6%) la insuportabil (5%). Cei mai mulți au considerat nivelul de stres asociat regimului de carantină/autoizolare ca fiind moderat (33%).
Studiul mai arată, printre altele, că 23,5% dintre respondenți au ca metodă preferată de a face față situației interacțiunea cu ceilalți membrii ai familiei aflați în autoizolare.
Cu toate acestea sunt de menționat alcoolul și fumatul care sunt utilizate ca strategii de coping disfuncționale și pentru care, potrivit autorului studiului, se impun măsuri de psihoeducație la nivel populațional și recomandări de structurare a timpului în așa fel încât acestea să fie înlocuite cu metode de relaxare lipsite de efecte nocive; au fost semnalate și alte metode de coping disfuncționale pe durata autoizolării, respectiv cumpărăturile online excesive, ulterior regratate de persoanele în cauză; mâncatul mai mult decât înainte, în special de dulciuri; automedicația pentru somn; abuzul de internet.
Referitor la apariția unor simptome de natură psihopatologică cu impact funcțional pe durata izolării, respondenții au menționat insomnia (10%), nervozitatea/iritabilitatea (10%), dispoziția depresivă (8%), creșterea poftei de mâncare (7%), probleme de concentrare (7%), oboseala fizică sau psihică nemotivată (7%), neliniștea/anxietatea (5%), somnolența (2%), scăderea poftei de mâncare (2%), dezorientarea temporală (2%) și palpitații (2%), iar mai multe persoane au prezentat clustere de simptome. Totuși, doar 4.8% din respondenți au apelat la ajutorul unui specialist în sănătate mentală pe durata autoizolării/carantinei.
Studiul a fost realizat în perioada 21 martie – 07 aprilie 2020 prin metoda chestionarului online, chestionar la care au răspuns un număr de 103 persoane. Respondenții au fost adulți (95%), adolescenți (3%) și vârstnici (2%), provenind din mediul urban (90.2%) sau rural (9.8%), atât din România (96.2%), cât și din diaspora (Marea Britanie și USA, 3.8%). Respondenții au fost de sex masculin (16.7%) sau feminin (83.3%), iar statutul lor marital a fost necăsătorit(ă) 55%, căsătorit(ă) 40%, văduv(ă) 2% sau divorțat(ă) 3%.
Persoanele care au completat chestionarul se aflau în cea mai mare parte în autoizolare în scop profilactic (69.3%) sau în carantină (7%), pe o durată de o săptămână (52%), două săptămâni (36.3%) sau mai mult de 14 zile (11.7%).
Respondenții făceau parte din personalul medical (28.5%), personalul implicat în menținerea ordinii publice și a siguranței naționale (2%), erau persoane care prestau activități comerciale (6%), ori făceau parte din alte categorii care implică un risc profesional de contactare a Covid-19 (7%). Respondenții care nu se regăseau în niciuna din categoriile anterior menționate reprezentau 56.5% din total. Pregătirea profesională a persoanelor chestionate era de nivel liceal (9%), universitar (54%) sau postuniversitar (34%).
Respondenții locuiau cu copii de vârstă până la 7 ani (14%), copii de 8-14 ani (7%), adolescenți (7%), vârstnici (peste 65 de ani) (9%), persoane imobilizate sau cu afecțiuni grave (2%), persoane aflate în tratament pentru diferite afecțiuni organice (6%), ori alte persoane aflate în ingrijire (2%). Dintre respondenți 4% aveau tulburări psihice aflate în tratament, iar 11% prezentau afecțiuni organice.
