Studiu: Un medicament împotriva maladiei Alzheimer a încetinit declinul cognitiv şi al funcţiilor motrice

Un medicament experimental împotriva maladiei Alzheimer a încetinit declinul cognitiv şi al funcţiilor motrice în cadrul unui studiu amplu desfăşurat pe un număr mare de pacienţi aflaţi în primele stadii ale bolii, informează Reuters.

Medicamentul, denumit Lecanemab, dezvoltat de companiile Eisai şi Biogen, a încetinit progresia bolii cu 27% în comparaţie cu un placebo, întrunind astfel principalul obiectiv al studiului.

„Nu este un efect uriaș, dar este un efect pozitiv”, a declarat Ronald Petersen, directorul Centrului de Cercetare a Bolii Alzheimer de la Clinica Mayo din Minnesota, Statele Unite.

Cursa pentru a încetini dezvoltarea maladiei Alzheimer s-a intensificat în ultimii ani, în contextul în care specialiştii în sănătate se aşteaptă ca numărul americanilor diagnosticaţi cu această boală să se dubleze şi să ajungă la 13 milioane până în 2050, potrivit Alzheimer’s Association.

La nivel global, acest număr ar putea să ajungă la 139 de milioane până în 2050 în absenţa unui tratament eficient, au anunţat reprezentanţii asociaţiei Alzheimer’s Disease International.

Compania Eisai va solicita de la FDA o autorizaţie de comercializare printr-o procedură accelerată, iar o decizie este aşteptată la începutul lunii ianuarie 2023.

Producătorii doresc ca Lecanemab să primească o autorizaţie completă de comercializare în Statele Unite, Europa şi Japonia până la sfârşitul anului 2023, a anunţat CEO-ul Eisai, Haruo Naito.

Compania a anunţat că rezultatele studiului realizat pe 1.800 de pacienţi au dovedit o teorie mai veche, potrivit căreia eliminarea unor depozite de proteine, denumite beta-amiloide, din creierele oamenilor aflaţi în primele stadii ale bolii Alzheimer poate să amâne dezvoltarea acestei maladii cu efecte devastatoare.

Lecanemab, la fel ca precedentul medicament – aducanumab – al aceloraşi parteneri, este un anticorp administrat intravenos, conceput pentru a elimina depozitele de plăci amiloide. Lecanemab, spre deosebire de aducanumab, ţinteşte formele de amiloide care nu s-au grupat încă împreună.

Ipoteza plăcilor amiloide a fost contestată de anumiţi oameni de ştiinţă, în special după controversata aprobare a Aducanumab în 2021 de către Agenţia pentru alimente şi medicamente din Statele Unite (FDA), care s-a bazat doar pe abilitatea acelui medicament de a elimina plăcile amiloide, nu pe o dovadă care să ateste că a contribuit la încetinirea declinului cognitiv.

Faza III a studiului clinic ce a vizat medicamentul Lecanemab a evaluat abilitatea acestuia de a reduce declinul cognitiv şi al funcţiilor motrice, determinat prin Clinical Dementia Rating-Sum of Boxes (CDR-SB), o scală numerică folosită pentru a cuantifica severitatea demenţei pacienţilor în domenii precum memorie, orientare, judecată, abilitatea de a rezolva probleme şi capacitatea de îngrijire personală.

Rata de apariţie a inflamaţiilor cerebrale ca efect secundar asociat tratamentelor împotriva plăcilor amiloide a fost de 12,5% în grupul pacienţilor care au primit Lecanemab, versus 1,7% în grupul placebo. Însă mulţi pacienţi nu au prezentat deloc simptome, iar cazurile simptomatice de inflamaţii cerebrale au reprezentat doar 2,8% din rândul pacienţilor trataţi cu Lecanemab, au precizat cele două companii.

Microhemoragii cerebrale s-au produs cu o rată de 17% în grupul Lecanemab şi cu o rată de 8,7% în grupul placebo.

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.