Bacteriile rezistente la antibiotice pot provoca infecții foarte dificil de tratat și pot pune, uneori, viața pacientului în pericol. Însă o abordare nouă, creativă, poate oferi armă puternică împotriva acestor „superbacterii ”. Este vorba despre o terapie ce implică virusurile bacteriofage, studiată de cercetătorii de la Universitatea Pittsburgh, din Pennsylvania, și de la Institutul Medical Howard Hughes, din Maryland, scrie Medical News Today.
Bacteriofagele sunt virusuri care atacă, infectează și distrug diferite tipuri bacterii. Potrivit profesorului Graham Hatfull, coautor al studiului, se estimează că există aproximativ 10 la puterea 31 particule bacteriofage în lume. Însă diferite astfel de virusuri atacă diferite bacterii. De aceea, identificarea celor mai bune combinații poate fi o sarcină dificilă, bazată pe încercare și eșec.
Întoarcerea la o idee veche
Folosirea virusurilor bacteriofage pentru a contracara infecțiile, o abordare numită „teoria bacteriofagă”, nu este o idee nouă. De fapt, cercetătorii cochetează cu ea de aproape 100 de ani. Oameni de știință britanici, francezi și ruși au făcut teste clinice în acest domeniu la începutul secolului al XX-lea. Însă entuziasmul inițial a scăzut de-a lungul timpului. Aceasta din cauza cunoștințelor științifice și resurselor limitate din perioada respectivă. Dar în prezent, interesul pare să crească exponențial, după un succes terapeutic recent.
Succes terapeutic
Într-un material din publicația Nature Medicine, profesorul Hartfull a explicat că, folosind virusuri bacteriofage selectate atent, a reușit să tratateze o infecție severă a unei paciente în vârstă de 15 ani, cu un istoric medical complex. Adolescenta suferea de fibroză chistică, o boală genetică incurabilă, ce duce la acumularea unor secreții mucoase în special, dar nu numai, în plămâni. Mai departe, aceasta duce la risc crescut de infecții. În cazul pacientei, a fost infectată cu Mycobacterium abscessus. Infecția a fost ținută sub control cu antibiotice puternice.
În 2017, fata s-a internat la Great Ormond Street Hospital, din Londra, pentru un dublu transplant de plămâni, urmat de tratament imunosupresor, astfel încât corpul să nu respingă transplantul. Astfel, infecția a revenit. Medicii au observat că plaga chirurgicală este roșie, că pacienta a dezvoltat o infecție la ficat și că pe corp îi apăruseră mai mulți noduli cu bacterii. „Din experiența noastră, toți pacienții la care a reapărut Mycobacterium abscessus după transplant au murit. În cazul unora dintre pacienți, decesul a survenit într-un an, în ciuda tratatamentului agresiv”, a explicat pentru BBC News Helen Spencer, medicul curant al adolescentei.
Folosirea virusurilor pentru a ataca bacterii
Medicii de la Great Ormond Street Hospital au colaborat cu oamenii de știință de la Universitatea Pittsburgh și de la Institutul Medical Howard Hughes pentru a încerca terapia bacteriofagă. Au căutat virusurile potrivite care să atace tipul de bacterie ce o infectase pe pacienta de 15 ani, dar și un alt tânăr care suferea tot de fibroză chistică. Medicii britanici au trimis în Statele Unite probe de bacterii recoltate de la pacienți, iar, după câteva luni, cercetătorii americani au identificat un cocktail de bacteriofagi adecvați. Pentru al doilea pacient, rezultatul a venit prea târziu, însă adolescenta a început terapia, care a dat roade.
Teritoriu complet nou
Eforturile de identificare a bacteriofagilor care să o poată ajuta pe pacientă au fost mari. La început, echipa de oameni de știință a identificat trei, dar testele și analizele repetate au arătat că numai unul dintre ei a funcționat deplin. Soluția găsită de profesorul Hartfull și de echipa sa a fost să modifice genomurile celorlalte două virusuri pentru a le transforma în arme eficiente împotriva Mycobacterium abscessus. După ce au pus la punct o combinație eficientă și sigură, au trimis-o medicilor de la Great Ormond Street Hospital, care i-au administrat-o intravenos pacientei de două ori pe zi și i-au aplicat-o pe leziunile de pe piele. Fiecare doză conținea aproximativ un miliard de particule de virusuri bacteriofage.
După șase săptămâni de tratament, medicii au constatat că infecția dispăruse aproape în totalitate din ficat. În prezent, au rămas numai câțiva noduli, dar medicii sunt optimiști că și aceștia vor dispărea.
Profesorul Hartfull și echipa sa sunt mulțumiți că bacteria vizată nu a dezvoltat rezistență la virusurile bacteriofage folosite. Acest lucru înseamnă că abordarea poate fi folosită de medici în tratatarea infecțiilor grave cu bacterii rezistente la antibiotice.
Cu toate acestea, oamenii de știință notează că rămâne o provocare identificarea cocktailului potrivit de bacteriofage pentru combaterea fiecărei bacterii în parte.
