Persoanele care petrec mult timp pe rețelele sociale au tipare psihologice și comportamente similare, într-o anumită măsură, cu cele ale dependenților de droguri. Un studiu realizat de o echipă de cercetători americani a arătat o corelație între timpul petrecut zilnic pe rețelele sociale și capacitatea alterată de a lua decizii – o trăsătură caracteristică persoanelor dependente de substanțe. Rezultatele studiului au fost publicate la 10 ianuarie în revista Journal of Behavioral Addictions.
La studiu au participat voluntar 71 de persoane cu vârste între 18 și 35 de ani. Acestea au completat un chestionar care a cuantificat „dependența” de Facebook, luând în calcul timpul petrecut pe această rețea socială, gradul acestora de preocupare cu privire la subiect, impactul pe care timpul petrecut pe Facebook îl are asupra studiilor sau serviciului etc. În baza acestui chestionar, persoanele au un primit un scor al adicției de Facebook. În a doua parte a studiului, participanții au fost supuși unui exercițiu psihologic cunoscut sub numele de Iowa Gambling Task. Exercițiul măsoară abilitatea unei persoane de a lua, educat, decizii mai puțin riscante în cazul unui joc de cărți similar jocurilor de noroc. În cadrul exercițiului, participanții pot lua decizii riscante, care au un potențial de premiere mai mare, dar și un risc mai mare pe termen lung, sau pot lua decizii mai puțin riscante, care aduc „câștiguri” mai mici, dar mai sigure.
Rețelele sociale și riscul
Rezultatele au arătat că persoanele care au avut un scor mai mare al „dependenței” de Facebook au luat în același timp mai multe decizii riscante în cadrul jocului de cărți. Aceleași rezultate în cazul jocului de noroc au fost observate și în cazul dependenților de droguri, precum cocaină, opioide, metanfetamină și altele.
Asemeni dependenților de droguri, dependenții de social media par a suferi alterări ale abilității de a lua decizii și un comportament riscant. „Abilitatea de a lua decizii este adesea compromisă în cazul persoanelor care suferă de anumite dependențe. Acestea au un comportament riscant, nu reușesc să învețe din greșeli și continuă să-și asume riscuri chiar și după ce pierd. Însă până la acest moment, studiile nu au analizat în ce măsură acest comportament apare și la persoanele care utilizează excesiv platformele de social media. Am încercat să investigăm aceasta posibilă paralelă între dependența de social media și dependența de alte substanțe”, a spus Dar Meshi, autor principal al studiului.
Două miliarde și jumătate de utilizatori ai platformelor sociale
Două miliarde și jumătate de persoane folosesc zilnic una sau mai multe rețele de socializare. Iar acest număr crește zilnic, pe măsură ce tot mai multe persoane au acces la internet. Platformele sociale oferă utilizatorilor o seamă de recompense psihologice și sociale. Aceste recompense fac ca utilizatorii să se întoarcă pe site și să petreacă timp pe platformă. În unele situații, unii utilizatori pot avea simptome și comportamente similare altor dependențe. În cadrul acestui studiu, autorii de la Michigan State University au descoperit că predilecția pentru comportamente la risc și capacitatea alterată de a lua decizii – o trăsătură întâlnită frecevnt în cazulaltor dependențe – se întâlnește și în cazul persoanelor „dependente” de social media.
În prezent, folosirea excesivă a platformelor de socializare nu este clasificată oficial drept o dependență și nu figurează în Manualul diagnostic și statistic al tulburărilor mintale (DSM V). Există însă numeroase dezbateri pe această temă. Deși există o paralelă între simptomele și modul de manifestare al altor adicții – oficial recunoscute și listate în DSM – și folosirea excesivă a platformelor sociale, specialiștii dezbat încă severitatea acestui comportamnet și potențialul de a fi catalogat drept adictiv.
Corelație, nu cauzalitate
Studiul de față aduce informații în plus în această dezbatere, demonstrând o paralelă între tiparul psihologic și comportamental al persoanelor care abuzează de platformele de socializare și cele care abuzează de alte substanțe. Cu toate acestea, trebuie menționat că studiul are anumite limitări. Autorii studiului au găsit o corelație, dar nu și o cauză a comportamentului riscant. Se pot găsi însă și alte explicații pentru abilitatea alterată de a lua decizii favorabile, una dintre ele fiind, posibil, media joasă de vârstă a participanților la studiu.
Pe de altă parte, studiul a fost unul de dimensiuni mici și a analizat o singură rețea socială – Facebook. Ar fi interesant de văzut dacă rezultate similare s-ar obține și dacă analiza ar fi extrapolată la alte rețele de socializare și la un grup mai mare și mai eterogen de participanți.
