În mediul medical, consecinţele lipsei de comunicare sunt adesea imprevizibile şi uneori ireversibile; astfel, literatura de specialitate relatează efectul invers proporţional între comunicarea medicală inadecvată şi satisfacţia pacienţilor legată de îngrijire, calitatea percepută a vieţii acestora, aderenţa la tratament şi chiar prognosticul lor vital. Adiacent, dar nu mai puţin important, repercusiuni ale comunicării medicale mediocre pot exista şi asupra aparţinătorilor, şi chiar asupra medicului, în special în cazul inexistenţei unor sisteme de suport adecvat.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București propune sistemului sanitar românesc implementarea unui ghid de comunicare extinsă prin care instruirea personalului medical ce vizează abordarea relațională cu pacientul sau cu aparținătorii acestuia să se realizeze la cele mai înalte standarde și pe baza unor criterii psihologice inovative și bine definite.
Astfel, marți, 18 iulie, ora 13.00, în Holul de Onoare al Facultății de Medicină a UMFCD (bulevardul Eroii Sanitari , nr 8, București) a fost lansată prima ediție a cărții „Comunicare. Comunicare Medicală”, care a văzut lumina tiparului, anul acesta, la Editura Universitară „Carol Davila” București.
Prof.univ.dr. Viorel Jinga: „Propunem atât Grupului G6, cât și Ministerului Sănătății să lărgim aria de implementare a acestui ghid în întregul sistem sanitar românesc”
„Comunicarea interumană a avut dintotdeauna un rol esențial în dezvoltarea personală a fiecăruia dintre noi indiferent de mediile profesionale sau non-profesionale în care s-a produs transferul de idei, dar pot spune că , în mod distinct, în relația dintre medic, pacient și aparținătorii acestuia, consistența comunicării bazată pe transparență, echilibru și empatie, trebuie să se constituie ca factor psiho-terapeutic fundamental “ a precizat rectorul UMFCD, prof.univ.dr. Viorel Jinga.
„Ghidul pe care îl lansăm astăzi sub semnătura colegilor de la catedra de psihologie medicală, și cărora le mulțumesc în mod special, reprezintă nu doar pentru universitatea noastră, ci pentru întreaga medicină românească, un salt enorm în descrierea și mai ales aprofundarea comunicării medicale , cele șase mari capitole ale prezentei lucrări fiind înscrise într-un exercițiu imperios cursanților mai ales prin testele de evaluare aferente fiecărui capitol , fapt ce ne determină să propunem atât Grupului G6, cât și Ministerului Sănătății să lărgim aria de implementare a acestui ghid în întregul sistem sanitar românesc” – a adăugat rectorul UMFCD.
Studiul, „o contribuţie concretă la ameliorarea climatului de muncă actual din Medicină”
„Comunicare. Comunicare Medicală”, un nou titlu care completează opera lui Ovidiu Popa-Velea, conferenţiar universitar dr. abilitat, licenţiat în Medicină şi Psihologie, Fulbright Alumnus (New School University, New York), psihoterapeut acreditat și Şef al disciplinei Psihologie Medicală, Facultatea de Medicină, UMF Carol Davila – Bucureşti, precum și a coautorilor Liliana Veronica Diaconescu, şef de lucrări, licenţiată în Medicină şi Psihologie, psihoterapeut acreditat, Disciplina Psihologie Medicală, Facultatea de Medicină, UMF Carol Davila – Bucureşti și Alexandra Ioana Mihăilescu, şef de lucrări, licenţiată în Medicină, specializarea Psihiatrie, Disciplina Psihologie Medicală, Facultatea de Medicină, UMF Carol Davila – Bucureşti.
„Autorii acestei lucrări, cadre universitare cu vocaţie formativă, dar şi practicanţi ai comunicării în context clinic, îşi exprimă speranţa că această lucrare poate aduce o contribuţie concretă la ameliorarea climatului de muncă actual din Medicină, precum şi să faciliteze activarea unor mecanisme de natură interioară şi instituţională, capabile de a restaura comunicării medicale sensul său originar, profund generos şi profund uman“ – menționează prim autorul ghidului de comunicare, conf.univ.dr. Ovidiu Popa Velea.
Fiecare capitol conține și câte un test de autoevaluare a cunoștințelor
În contextul crizelor existente la nivel global, comunicarea profesionalizată devine o necesitate: poate preveni alienarea individului, îi întăreşte responsabilitatea şi adeziunea socială şi îl poate ajuta în mod real să îşi atingă potenţialul său intelectual şi uman. Volumul a vizat un parcurs în conţinutul teoretic şi practic al comunicării, focusat asupra comunicării în context medical.
Analiza comunicării s-a desfăşurat pe câteva paliere distincte, urmărindu-se ghidarea cititorului în înţelegerea lor mai nuanţată şi sensibilizarea acestuia în direcţia însuşirii lor, după cum urmează:
- descrierea caracteristicilor comunicării, în context general;
- analiza specificului comunicării în context medical;
- particularităţile comunicării în contexte clinice dificile;
- provocări ale comunicării cu anturajul pacientului;
- descrierea unor indicatori ai unei comunicări clinice eficiente, respectiv ineficiente;
- inventarierea posibilităţilor (individuale şi organizaţionale) de creştere şi menţinere a abilităţilor de comunicare clinică.
Fiecare dintre capitolele enumerate mai sus conţine elemente de ordin teoretic, dar şi sfaturi şi recomandări cu caracter practic, precum şi un test final de autoevaluare a cunoştinţelor.
foto: Ed. Universitară „Carol Davila”
