Un indice nou pentru bunăstarea populațiilor

Indicatorul vieții umane (human life indicator – HLI) ar putea înlocui în viitor indicele de dezvoltare umană (human development index – HDI), care nu ia în calcul inegalitățile, aflăm dintr-un articol publicat în revista Populational and Development Review (Wiley).

Măsurarea prosperității populației este definitorie pentru evaluarea politicilor la nivel global, iar indicatorul vieții umane evaluează starea de bine prin prisma anilor de viață, luând în calcul și inegalitățile în longevitate. Indicatorul vieții umane poate fi folosit pentru a compara diferite regiuni ale globului, dar și diferite perioade ale umanității. Rata de mortalitate, care intră în calculul indicatorului, este disponibilă pe scară largă și din perioade îndepărtate de timp.

 

Avantajele HLI

 

HLI poate distinge situațiile care duc la o anumită rată de mortalitate în varii contexte. De exemplu, o speranță de viață de 60 de ani se poate datora faptului că 50% din populație decedează la 30 de ani și restul de 50% din populație decedează la 90 de ani sau faptului că 100% din populație decedează la 60 de ani. HLI poate face diferența între aceste două situații, luând în calcul și inegalitățile în longevitate. Astfel, HLI în a doua situație este 60, fiind egal cu speranța de viață de 60 de ani, dar în prima situație (în care 50% din populație decedează la 30 de ani) este 52, pentru că ia în calcul inegalitatea în longevitate.

Inițial, cuantificarea calității vieții umane s-a făcut doar pe baza factorului economic, mai apoi intrând în discuție educația și speranța de viață. Din 1990 până în prezent, indicatorul de dezvoltare umană a fost folosit la scară largă, dar autorii studiului spun că acest lucru s-a datorat faptului că nu există un indicator mai bun. Indicele de dezvoltare umană nu este un indicator rău, dar cele trei dimensiuni analizate sunt redundante, explică autorii studiului de față. Persoanele educate tind să fie mai bogate și de obicei au speranțe mai mari de viață, acest aspect făcând inutilă combinarea acestor trei factori în algoritmul de calcul.

 

Rezultate diferite HLI vs. HDI

 

Corelația dintre HDI și HLI este de 0,93.

HLI nu mai ia în calcul educația și statutul economic al persoanelor, simplificând algoritmul de calcul al dezvoltării umane. În plus, în cazurile în care nu sunt disponibile pentru analiză datele privind statutul economic și educația persoanelor, HLI poate fi calculat ușor, spre deosebire de HDI. Acest aspect permite și compararea situației din prezent cu date din trecut, chiar dinainte de apariția indicelui HDI, când educația și statutul economic nu erau cuantificate.

După calcularea cu ambele metode, s-a observat că HLI are rezultate diferite față de HDI, Norvegia căzând de pe primul loc în topul țărilor cele mai dezvoltate conform HDI, pe locul nouă conform indicatorului HLI. Și Australia a ajuns de pe locul doi pe locul zece, iar SUA – de pe locul opt pe locul 41. Celelalte țări nu au înregistrat diferențe atât de mari după calcularea celor două indicatoare (fig. 1).

Figura 1. Indicele HLI la nivel global

 

Top 10 al indicatorului vieții umane

 

Indicatorul HLI reflectă evenimentele majore politice și economice din lume, fiind și un indicator util pentru evaluarea progresului către diminuarea inegalităților – obiectiv al Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea sustenabilă. HLI este primul indicator care ia în calcul și inegalitățile în longevitate, putând fi calculat și în țările unde nu există date complete privind statutul economic și educația populației.

Conform clasificării HLI, Hong Kong este pe primul loc în ceea ce privește dezvoltarea umană, Japonia pe locul al doilea și Islanda pe locul al treilea, toate având HLI peste 80 (fig. 2).

Figura 2. Top 10 al celor mai dezvoltate țări conform indicelui HLI

 

România are un HLI între 60 și 70 (fig. 3).

Figura 3. HLI în țările est-europene

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.