Specialiștii de la BIH de la Charité și Centrul Max Delbrück au descoperit recent că autoanticorpii se leagă frecvent nu doar la una, ci la mai multe ținte; descoperirea surprinzătoare pune sub semnul întrebării rolul autoanticorpilor în determinarea progresiei bolii.
Pacienții cu COVID-19 în stare critică prezintă deseori anticorpi care se leagă de structurile proprii ale corpului, așa-numiții autoanticorpi – atenționează MedicalXPress, făcând trimitere la concluziile recente ale unor cercetători publicate în Jurnalul European de Imunologie.
Totul a început după ce, în vara anului 2020, o descoperire a unui grup de cercetare francez condus de imunologul Jean-Laurent Casanova a găsit anticorpi în sângele pacienților cu COVID-19 în stare critică, care erau direcționați împotriva interferonului de tip 1 al moleculei de semnalizare.
Corpul produce interferon pentru a se proteja de viruși; când autoanticorpii se leagă de interferon, îl fac ineficient, lăsând organismul fără apărare
„Acest lucru i-a determinat pe mulți imunologi să înceapă să caute noi autoanticorpi în sângele pacienților cu COVID-19 – menționează dr. Kathrin de la Rosa – și au găsit destul de multe: cercetătorii au identificat până acum un total de 17 anticorpi care vizează structurile proprii ale corpului, inclusiv proteina ACE2, care servește ca receptor pentru virus”.
De la Rosa și echipa ei au examinat, de asemenea, sângele pacienților cu COVID-19 tratați la Charité unde au găsit autoanticorpi împotriva proteinei ACE2, interferonului alfa și altor proteine din organism.
„Interesant, nu a existat o relație clară între ACE2 solubili și autoanticorpii care leagă ACE2. Apariția temporală a autoanticorpilor a fost, de asemenea, un argument împotriva unui răspuns imun direcționat către ACE2. Cu toate acestea, am găsit o corelație între cantitățile diferiților autoanticorpi, care ne-au făcut roțile să se rotească”, relatează Mikhail Lebedin, Ph.D. student în laboratorul lui de la Rosa și autor principal al lucrării de față.
Specialiștii s-au întrebat cum este posibil ca o infecție cu COVID-19 să producă diferiți anticorpi în cantități egale
Ar putea fi unul și aceiași anticorpi cu capacitatea de a se lega de proteine diferite ale corpului? Au fost așa-numiții anticorpi multispecifici? – sunt câteva dintre întrebările pe care și le-au pus specialiștii.
Ei au analizat apoi reactivitatea anticorpilor prezenți în sângele pacienților cu COVID-19 iar majoritatea probelor au prezentat autoimunitate polireactivă, deoarece anticorpii au recunoscut o mare varietate de proteine într-o măsură similară.
Apar și în alte boli infecțioase, cum ar fi febra glandulară sau HIV
Autoanticorpii au fost direcționați de cercetători către o țintă specifică în câteva probe.
„În ceea ce privește COVID-19, întrebarea era acum dacă anticorpii multispecifici ar putea influența progresia bolii sau dacă autoanticorpii direcționați către țintă au capacitatea exclusivă de a face acest lucru”, spune de la Rosa, menționând că anticorpii promiscui apar și în alte boli infecțioase, cum ar fi febra glandulară sau HIV.
Oamenii de știință au evaluat apoi funcționalitatea anticorpilor găsiți: în placa Petri, ei au amestecat celulele sanguine sănătoase cu autoanticorpii pacienților și au observat dacă acest lucru a avut vreun efect asupra creșterii sau comportamentului celulelor:
„Celulele nu au răspuns deloc la prezența anticorpilor polireactivi – constată Mikhail Lebedin – abia atunci când am adăugat anticorpi monospecifici țintiți la celule, comportamentul lor s-a schimbat”.
„Este sigur că autoanticorpii împotriva interferonului de tip 1, în special, contribuie la progresia severă a bolii ”, spune de la Rosa. „Cu toate acestea, când vine vorba de diagnostic și terapie, ar trebui făcute teste suplimentare pentru a verifica dacă sunt de fapt prezenți anticorpi care recunosc foarte specific o anumită proteină din organism. S-ar putea ca tot ce avem de-a face să fie un reprezentant în esență inofensiv al autoanticorpilor multispecifici” – atenționează autorul studiului, conform MedicalXPress.
