UPDATE România: Peste 8% dintre profesioniștii din asistența medicală primară au prescris zilnic antibiotice din grabă – sondaj UE

Peste 8% dintre profesioniștii din asistența medicală primară din România, adică aproape dublu față de media Uniunii Europene, au prescris cel puțin o dată pe zi, în ultima săptămână, antibiotice pentru că dura mai puțin decât să explice motivele pentru care nu sunt indicate. Este vorba despre rezultatul unui studiu la nivel european, publicat în contextul Zilei Europene a Informării despre Antibiotice.

În cazul celor din spitale, proporția a fost de 4%, de asemenea peste media UE (3,3%).

Mai mult, 10% dintre profesioniștii din asistența medicală primară întrebați au răspuns că au prescris antibiotice în aceste condiții cel puțin o dată pe săptămână (7,1% media UE), iar 13,3% că o fac rareori.

În privința personalului din spitale, 7,1% prescriu antibiotice pentru că durează mai puțin decât să explice motivele pentru care nu sunt indicate cel puțin o dată pe săptămână, iar 8,3% rareori.

 

Frecvența prescrierii de antibiotice

 

Peste 6% dintre medicii din spitalele din România și 11,7% dintre cei din asistența medicală primară au prescris antibiotice pentru că nu erau siguri în privința diagnosticului. Media europeană a fost de 6,2% în rândul medicilor din spital și 6% în rândul celor din asistența medicală primară.

Sondajul mai arată că 18,3% dintre medicii din spitale și 21,7% dintre cei din asistența primară prescriu zilnic antibiotice deși ar fi preferat să nu o facă, iar 30,2% dintre profesioniștii din spitale și 38,3% dintre cei din asistența primară o facă săptămânal.

3,2% dintre medicii din spitalele din România au prescris antibiotic zilnic, și alți 3,2% săptămânal (3,3%, respectiv 2,7% media UE) pentru a păstra o relație cu pacientul. Același lucru a fost valabil pentru 11,7%, respectiv 3,3% dintre profesioniștii de la nivelul asistenței medicale primare (4%, respectiv 6,5% media UE).

19% dintre medicii din spitalele din țara noastră și 21,7% dintre cei din asistența medicală ambulatorie au prescris zilnic antibiotice de teamă că starea unui pacient se va deteriora. Media europeană este de 3,3%, respectiv 4%.

3,2% dintre medicii din spitale și 5% dintre cei din asistența primară au oprit tratamentul cu antibiotice mai devreme decât durata prescrisă inițial cel puțin o dată pe zi în ultima săptămână (față de 5,1%, respectiv 3,8% la nivel UE). 21,4% dintre specialiștii din spital au făcut același lucru cel puțin o dată în ultima săptămână.

Sondajul a fost făcut pe 376 de angajați din sistemul medical din România și pe 11.929 la nivel european (din 30 de țări din UE și Spațiul Economic European), online, în perioada 28 ianuarie – 4 martie 2019.

 

Testarea cunoștințelor generale privind antibioticele

 

Pe lângă modul de prescriere, participanții la studiu au fost rugați să marcheze ca adevărate sau false o serie de enunțuri. Printre acestea s-au numărat: ”Antibioticele sunt eficiente împotriva virusurilor”, ”Antibioticele sunt eficiente în cazul gripei sau răcelii”, ”Administrarea de antibiotice are ca posibile efecte adverse diaree, alergii, colite”, ”Folosirea antibioticelor fără a fi necesar le face ineficiente”, ”Persoanele sănătoase pot fi purtătoare ale unor bacterii rezistente la antibiotice”, ”Fiecare persoană tratată cu antibiotice este supusă unui risc crescut de infecții rezistente la antibiotice” sau ”Bacteriile rezistente la antibiotice pot fi transmise de la o persoană la alta”.

56% dintre profesioniștii români au răspuns corect la toate cele șapte întrebări, în timp ce media europeană a fost de 58%.

Studiul a fost primul de acest fel privind cunoștințele, atitudinea și comportamentul profesioniștilor din sănătate privind folosirea de antibiotice în spațiul european.

Înțelegerea barierelor din calea folosirii prudente a antibioticelor este vitală pentru dezvolta și pune în practică soluții pentru a crește gradul de informare și cunoștințele și pentru ca, în cele din urmă, a aduce o schimbare privind utilizarea de antibiotice.

Autorii studiului speră ca acesta să fie folosit pentru a susține dezvoltarea de strategii și politici, precum și pentru dezvoltarea de campanii de educație și comunicare pentru profesioniștii din domeniul sănătății.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.