VIDEO Forme de afectare pulmonară în COVID-19; Cum arată acestea imagistic?

Infecția cu virusul SARS-CoV-2 are forme diferite de manifestare și, implicit, duce la grade diferite de afectare pulmonară, arată datele publicate până în prezent.

Din punct de vedere imagistic, la o persoană fără afectare pulmonară, plămânii arată astfel:

 

Video: Fără afectare pulmonară

Majoritatea pacienților au forme ușoare de afectare

 

Video: Formă ușoară

Până la 80% dintre pacienți sunt persoane cu forme ușoare de afectare care, după o evaluare minimă, pot menține autoizolarea la domiciliu. La aceștia afectarea pulmonară lipsește, sau nu are expresie clinică. Simptomatologia pe care o prezintă este de afectare sistemică ușoară, cu febră, tuse, dureri in gât, astenie marcată, anosmie, congestie nazală și dureri de cap.

O categorie redusă de pacienți acuză tulburări digestive (sub 5% din cazuri). Prioritar la acești pacienții se insistă asupra respectării  izolarii la domiciliu.

Însă internarea de lungă durată este recomandată la pacienții vârstnici care au comorbidități, unde evoluția spre o formă severă nu poate fi apreciată. Monitorizarea simptomelor la domiciliu este obligatorie, prezența la spital fiind necesară dacă starea generală se deteriorează.

 

Pacienții cu forme moderate sau severe de afectare

 

Video: Formă moderată

Până la 14% dintre pacienți au forme moderate sau severe de afectare, în care apare  insuficiența respiratorie hipoxemică. Vorbim practic de forme moderate de afectare  la pacienții cu afectare pulmonară la care saturația este sub 93% în aerul atmosferic, iar frecvența respiratorie este de peste 30 respirații pe minut, valori care încadrează pacientul in diagnosticul de  insuficiență respiratorie ușoară.

La o saturație sub 88% în aerul atmosferic insuficiența respiratorie devine severă, iar concentrația de oxigen necesară pentru a menține o oxigenare normală sau cvasi normală este mult mai mare.

Inițial administrarea oxigenului se recomandă a fi efectuată pe narine. Concentrația de oxigen poate crește la 10-15 l/minut și impune administrarea oxigenului pe mască de reinhalare sau cort Helmet, utilizarea ventilației non-invazive fiind posibilă doar la anumite categorii de pacienți și necesită monitorizare atentă.

 

Video: Formă severă

Examenul computer tomografic evidențiază aspecte diverse de a opacități de tip sticlă mată situate difuz în ambele câmpuri pulmonare, la condensări pulmonare, pleurezii, noduli pulmonari. Extinderea leziunii este mai mare atunci când vorbim de forme severe, comparativ cu formele ușoare de boală.

 

Pacienții cu formă critică de afectare pulmonară

 

Trecerea către o formă critică de afectare presupune asocierea la insuficiența respiratorie existentă a altor insuficențe – hepatică, renală, cardiacă – sau a șocului septic. Vorbim de șoc septic la pacienții cu acid lactic crescut, care au tensiunea arterială sistolică cu valori sub 65 mmHg, în condițiile unei hidratări adecvate.

Sub 5% dintre pacienți au forme critice de boală care necesita asistență în secția de terapie intensivă.

Afectarea pulmonară este extrem de severă. Din punct de vedere imagistic se evidențiază opacități de intensitate subcostală cu caracter alveolar, localizate bilateral, fără o dispoziție caracteristică, care de regulă ocupă în mare parte cei doi plămâni.

După diagnosticarea infecției cu SARS-CoV-2  este important ca intervenția terapeutică sa fie făcută rapid pentru a scădea cât mai repede posibil încărcătura virală. Acești pacienți necesită, alături de terapie antivirală, tratament anticoagulant și antiinflamator.

Tot mai multe date susțin faptul că testarea și izolarea cazurilor depistate reprezintă cea mai eficientă metodă de a ține sub control pandemia de COVID-19.

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.