Ziua Mondială a Contracepţiei a fost lansată în 2007 şi este marcată pe data de 26 septembrie în fiecare an. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), misiunea acestei zile este de a îmbunătăți conștientizarea tuturor metodelor contraceptive disponibile și de a permite tinerilor să facă alegeri în cunoștință de cauză cu privire la sănătatea lor sexuală și reproductivă.
România are cele mai multe nașteri din Uniunea Europeană în rândul fetelor sub 15 ani, arată datele comunicate de Institutul Național de Statistică (INS).
În 2019, 749 de nașteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani. Și aproape 18 mii la mame cu vârsta între 15 și 19 ani, dintr-un total de 199.720 de nașteri la nivel național. Situația e cu atât mai gravă cu cât mai puțin de două procente din mamele minore spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România în 2020.
Fenomenul mamelor minore, care plasează România pe primele locuri din Europa, este complex, ale cărui consecinţe afectează atât mama, cât şi copilul. Fenomenul „copiilor cu copii” – mai multe naşteri premature, rată de vaccinare scăzută şi riscuri sociale – este un fenomen social, pentru că efectele nu se limitează la situaţia unei mame sau a unei comunităţi, ci vizează, în lanţ, sănătatea fizică şi emoţională a unor copii care se nasc într-un mediu vulnerabil şi supus riscurilor sociale. Pe de altă parte, mamele minore sunt mai predispuse să nască prematur, iar prematuritatea rămâne una dintre cauzele majore ale mortalităţii infantile. Astfel, potrivit ultimei analize a organizaţiei Salvaţi Copiii România (2018), cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a naşterilor premature. Există o corelaţie directă între vârsta precoce a mamei – care înseamnă şi o dezvoltare emoţională, dar şi socială, încă incomplete – , şi lipsa accesului la educaţie pentru sănătate şi la servicii medicale (Salvaţi Copiii România).
Contracepţia/planificarea familială (PF) urmăreşte conştientizarea importanţei cunoaşterii metodelor, prevenirea sarcinilor nedorite, prevenirea deceselor mamei şi copiilor, spaţierea sarcinilor/naşterilor, reducerea numărului de avorturi, cu scopul de a ajuta la luarea unor decizii informate, menţionează site-ulhttp://www.sant.ro/.
Scopul campaniei este informarea populaţiei, în special a tinerilor şi a populaţiilor defavorizate, cu privire la importanţa metodelor contraceptive pentru a face alegeri corecte legate de propria sănătate sexuală şi reproductivă.
În România, în 2017, au fost 289 avorturi la adolescente sub 15 ani, faţă de 664 în 2013. În UE s-au înregistrat: în Germania – 280 avorturi, Spania – 345 şi Marea Britanie, în 2016 – 492 (Eurostat). La fete cu vârste între 15-19 ani, în România, în 2017, au fost 5.267 avorturi.
Începând cu 2017, 1,6 miliarde de femei de vârstă reproductivă (15-49 ani) locuiesc în regiuni în curs de dezvoltare. Împreună, Africa Subsahariană şi Asia de Sud reprezintă 39% din toate femeile din regiunile în curs de dezvoltare care doresc să evite sarcina şi 57% dintre femeile cu o nevoie nesatisfăcută de contracepţie modernă.
Ziua mondială a contracepţiei este susţinută de o coaliţie formată din 12 organizaţii internaţionale non-guvernamentale (ONG-uri), organizaţii guvernamentale şi societăţi ştiinţifice şi medicale, cu specificul activităţi în domeniul sănătăţii sexuale şi reproductive.
În România, Ziua mondială a contracepţiei este susţinută de Fundaţia Tineri pentru Tineri şi Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS).
