Ziua mondială a farmaciștilor, prilej de bilanț

Profesia de farmacist este în acest moment într-o redefinire, în România, ca și în Europa și în întreaga lume. Schimbarea este necesară și vine pe fondul unor evoluții sociale, culturale, dar și administrative. Despre ce înseamnă și ce ar trebui să însemne în prezent profesia de farmacist, despre dificultăți de ordin legislativ, dar și despre speranțe de viitor, am vorbit astăzi, 25 septembrie, de Ziua mondială a farmaciștilor, cu câțiva din reprezentanții farmaciștilor din România.

 

Grănicerii sănătății

 

Dumitru Lupuliasa
Dumitru Lupuliasa

„Azi e Ziua mondială a farmaciștilor, deci și a celor aproape 25.000 de farmaciști care lucrează în România. Este o zi importantă, se serbează la 25 septembrie, în zodia balanței. Profesia de farmacist are precizie, balanța este semnul nostru. Constanța profesiei este aceea de echilibru și de a veni în sprijinul pacienților”, a precizat pentru Ro Health Review prof. dr. farm. Dumitru Lupuliasa, președintele Colegiului Farmaciștilor din România.

„Din punctul meu de vedere, farmaciștii din România au avut o viață palpitantă în ultimii 28 de ani. Au avut speranțe foarte multe, unele s-au împlinit, altele nu. Eu cred că farmaciștii sunt grănicerii sănătății, de foarte multe ori reușesc să preîntâmpine o serie de probleme și să găsească soluții. Din păcate, sistemul sanitar din România este în reconstrucție în acest moment și mi-aș dori să se vadă mai mult eforturile pe care profesioniștii sănătății le fac în acest sens”.

 

Legea farmaciei este încă imperfectă

 

„Așteptările pentru viitor țin de corectarea imperfecțiunilor legislative. Noile prevederi ale Legii farmaciei îngroapă aproape sistemul farmaceutic din mediul rural”, a declarat președintele Colegiului Farmaciștilor din România. Noile prevederi stipulează că farmaciile trebuie să se aprovizioneze direct de la depozit. Astfel, o farmacie care are mai multe puncte de lucru, mai multe oficine în mediul rural, se găsește în imposibilitatea de a respecta aceste prevederi. Pe de o parte, pentru că oficina nu are personalitate juridică distinctă, este un punct de lucru, ea nu poate încheia un contact cu o societate de distribuție, a explicat președintele Colegiului Farmaciștilor din România.

„Aici lucrurile nu au fost înțelese și au fost legiferate prost. Cel mai probabil, dacă nu se vor face corecțiile pe care noi le-am propus, farmacia din mediul rural va muri încet-încet. Și este păcat de eforturile făcute de colegii noștri, de a deschide farmacii în mediul rural și de a asigura asistență cu medicamente pentru o categorie de populație care de multe ori nu are acces la medici”, a adăugat Dumitru Lupuliasa.

 

Ca profesie, farmacia trebuie să-și găsească vocea

 

Ioan Antofie
Ioan Antofie

Cu ocazia Zilei mondiale a farmaciștilor, farm. pr. Ioan Antofie, președintele Asociației Naționale a Farmaciștilor de Spital din România (ANFSR), consideră că farmaciștii din România ar trebui să-și facă mai bine auzite vocile: „Profesiunea de farmacist este o profesiune liberală. În farmacii ar trebui să conteze serviciul farmaceutic, acea consiliere pe care trebuie să o ofere farmacistul pacientului. Asta ar face ca pacientul să se simtă bine consiliat, bine îndrumat, și să revină la acel farmacist lună de lună pentru a-și înnoi rețeta pentru că i-a plăcut felul în care i s-a explicat acțiunea medicamentului, interacțiunile medicamentoase, posibilele reacții adverse. Farmacia nu înseamnă vânzare de medicamente, înseamnă să pui toate cunoștințele tale în slujba pacientului, pentru ca tratamentul medicamentos prescris acestuia să funcționeze cât mai bine și să i se amelioreze starea de sănătate”.

„Profesia de farmacist este una nobilă, la fel ca a medicului, cele două profesii fiind complementare”. Medicul și farmacistul ar trebui să coopereze în beneficiul pacientului, consideră Ioan Antofie. „Mi se pare o rușine ca un farmacist să fie plătit la țintă de vânzări. Trebuie să ne reinventăm profesia, pentru că altfel o să mergem într-o direcție greșită. Mi se pare că această profesie nu este respectată de legiuitori. Și nu este respectată pentru că nu se cunosc atributele acestei profesiuni și normele ei de bază. Norma noastră de bază nu este să vindem medicamente, ci să instruim pacienții cum să ia medicamentele prescrise. Farmacistul este specialistul în medicamente.”

„Cred că toți farmaciștii trebuie să lupte să iasă din zona de confort în care se află profesia noastră și să încerce să schimbe ceva”, a declarat în încheiere președintele ANFSR.

 

Pregătiți de schimbare

 

Razvan Prisada
Razvan Prisada

Tot despre schimbare și despre profesia de farmacist în viitor a vorbit și dr. farm. Răzvan-Mihai Prisada, vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor din România. În toată Europa, se observă o necesitate de repoziționare a farmacistului, care trebuie să se adapteze la schimbările sociale și culturale care oricum au loc. Farmacistul de azi nu poate fi comparat cu farmacistul de acum 20 de ani, nicidecum cu cel de acum 40 de ani, a explicat Răzvan Prisada.

„În România, în acest moment, meseria de farmacist nu trece printr-o perioadă foarte fastă, dar nu trebuie să fim fataliști. Întâmpinăm aceleași dificultăți prin care trec și mare parte din colegii noștri din alte țări europene. Trebuie să înțelegem asta și să ne diversificăm aria de servicii oferite, înțelegând de ce are nevoie pacientul român în acest moment. În primul rând, trebuie să fim pregătiți să răspundem acestor necesități. O să facem acest lucru, am mare încredere în colegii mei, în special în colegii mai tineri, care au o mare deschidere către nou.”

„Trebuie să mergem înainte. Nu putem să avem așteptări pentru viitor făcând lucrurile ca în trecut. Am început niște schimburi de experiență, niște grupuri de lucru cu colegii noștri farmaciști din Franța, Portugalia, Marea Britanie, dar și Germania, Italia. Așa ne-am dat seama că există probleme comune, cu care se confruntă farmaciștii din toată Europa. În acest fel, aflăm ce soluții s-au găsit în alte țări, dacă ele au funcționat, de ce nu au funcționat – depinde foarte mult și de sistemul politic în care te plasezi și de restul contextului social în care evoluezi. Nu putem translata soluțiile dintr-o țară în alta, dar putem lua de la ei ideile și mai ales datele rezultate din experiențele lor. Pentru noi, acestea pot constitui argumente foarte puternice să mișcăm lucrurile într-un anumit sens. Și lucrurile se vor mișca. Poate că mai încet la început, poate va exista și o opoziție firească din interiorul corpului profesional. În general, oamenii sunt reticenți la schimbare, chiar dacă ea are în capăt ceva bun”, a încheiat Răzvan-Mihai Prisada.

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.