Un nou raport al Organizației Națiunilor Unite privind mortalitatea infantilă arată că în 2024 aproximativ 4,9 milioane de copii au murit înainte de a împlini cinci ani, dintre care 2,3 milioane erau nou-născuți, arată datele din comunicatul OMS. Majoritatea acestor decese ar fi putut fi prevenite prin intervenții eficiente, cu costuri reduse, și prin acces la servicii medicale de calitate.

Conform raportului „Niveluri și tendințe în mortalitatea infantilă”, deși mortalitatea copiilor sub cinci ani a scăzut cu peste jumătate din anul 2000, ritmul de reducere a încetinit cu mai mult de 60% începând din 2015. Această încetinire evidențiază nevoia urgentă de consolidare a intervențiilor preventive și a accesului la servicii de sănătate pentru copii.

Raportul oferă pentru prima dată o imagine completă a cauzelor deceselor copiilor sub cinci ani. Malnutriția acută severă a provocat direct peste 100.000 de decese în rândul copiilor cu vârste între 1 și 59 de luni în 2024, iar impactul indirect al acesteia asupra sistemului imunitar face ca numărul real de decese asociate să fie semnificativ mai mare. Țările cu cele mai multe decese directe includ Pakistan, Somalia și Sudan.

Decesele nou-născuților reprezintă aproape jumătate din totalul copiilor care mor sub cinci ani. Principalele cauze în rândul nou-născuților sunt complicațiile nașterii premature (36%) și cele survenite în timpul travaliului și al nașterii (21%), urmate de infecții și anomalii congenitale.

În rândul copiilor mai mari de o lună, bolile infecțioase – în special malaria, diareea și pneumonia – continuă să fie principalele cauze de deces. Malaria a rămas principala cauză în Africa Subsahariană, cu decese concentrate în țări precum Ciad, Republica Democrată Congo, Niger și Nigeria, unde conflictele și alte amenințări biologice afectează accesul la prevenție și tratament.

Raportul evidențiază că mortalitatea infantilă este extrem de concentrată geografic: Africa Subsahariană a reprezentat 58% din totalul deceselor copiilor sub cinci ani în 2024, Asia de Sud 25%, iar proporția scade semnificativ în Europa, America de Nord și Australia. Această distribuție reflectă inegalitățile majore în accesul la intervenții salvatoare de vieți.

În contextul creșterii presiunilor financiare asupra programelor de sănătate globală, raportul subliniază importanța investițiilor în sănătatea copiilor. Intervențiile dovedite – vaccinuri, tratamente pentru malnutriția acută severă și îngrijire calificată la naștere – generează beneficii economice și sociale semnificative, fiecare dolar investit putând aduce până la 20 de dolari în beneficii.

ONU recomandă guvernelor și partenerilor să facă din supraviețuirea copiilor o prioritate politică și financiară, să concentreze resursele asupra celor mai expuși – în special mamele și copiii din Africa Subsahariană și Asia de Sud – și să investească în sisteme de asistență medicală primară care să prevină, să diagnosticheze și să trateze principalele cauze ale deceselor la copii.