Sănătatea cardiovasculară este puternic influențată de factorii de mediu, iar bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel global, avertizează specialiștii de la IMSP Institutul de Cardiologie, într-un material dedicat Zilei Mondiale a Pământului 2026.

Tema din acest an, „Puterea noastră, planeta noastră”, subliniază rolul acțiunii colective în combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului, inclusiv impactul acestora asupra sănătății inimii.

Reprezentanții IMSP Institutul de Cardiologie atrag atenția că bolile cardiovasculare sunt „ucigașul tăcut” numărul unu la nivel global, fiind responsabile pentru aproximativ o treime din totalul deceselor.

În Republica Moldova, situația este considerată critică, rata mortalității cardiovasculare menținându-se la aproximativ 57–58% în ultimii ani, potrivit datelor prezentate de instituție.

Specialiștii explică faptul că, dincolo de factorii clasici precum fumatul sau alimentația dezechilibrată, inima este afectată tot mai mult de factori de mediu invizibili, precum poluarea aerului, zgomotul urban sau expunerea la microparticule.

Poluarea aerului este descrisă ca „noul fumat”, particulele fine pătrunzând în organism și declanșând procese inflamatorii și vasculare asociate cu boli cardiovasculare grave.

IMSP Institutul de Cardiologie mai subliniază că poluarea atmosferică este responsabilă pentru milioane de decese anual la nivel global, având un impact comparabil cu fumatul și alte boli de risc major.

În același timp, studiile recente evidențiază riscuri emergente precum nanoplasticele identificate în plăcile de aterom, care pot accelera procesele de ateroscleroză și pot crește riscul de infarct și accident vascular cerebral.

Un alt factor de risc menționat este poluarea fonică urbană, care activează constant răspunsul de stres al organismului și este asociată cu creșterea riscului de boli metabolice și cardiovasculare.

Specialiștii mai atrag atenția asupra impactului urbanizării și al alimentației nesănătoase, care favorizează sedentarismul și consumul crescut de produse procesate bogate în sare, zahăr și grăsimi saturate.

De asemenea, schimbările climatice și poluarea mediului sunt asociate cu efecte epigenetice asupra organismului, influențând metabolismul și crescând riscul de diabet și boli cardiovasculare.