Analiza necesarului real de paturi de spitalizare continuă este „un demers necesar şi inevitabil”, în contextul reformei sistemului sanitar şi al nevoii de a corela capacitatea spitalelor cu nevoile reale ale pacienţilor, a declarat sâmbătă preşedintele Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan.

Potrivit acestuia, propunerea Ministerul Sănătății de reducere cu aproximativ 20% a numărului de paturi în următorii trei ani – inclusiv circa 4.600 în 2026 – trebuie aplicată diferenţiat, în funcţie de activitatea fiecărui spital.

“Întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cum şi unde o facem. Există spitale care pot şi chiar îşi doresc să reducă sute de paturi. În acelaşi timp, sistemul actual a încurajat, din păcate, menţinerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influenţează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate. În realitate, pentru majoritatea spitalelor, aceste sume rămân teoretice, nefiind niciodată absorbite integral. Mai grav, această abordare a dus la dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate în secţii neperformante şi, în acelaşi timp, deficit în zonele unde activitatea este intensă şi necesară”, afirmă președintele CNAS.

Acesta a precizat că, împreună cu direcţiile de sănătate publică, casele de asigurări au fost solicitate să realizeze analize detaliate la nivelul fiecărui spital, astfel încât reducerea paturilor să reflecte activitatea reală şi necesarul de servicii medicale.

“Nu ne dorim închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate. Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate şi cele neperformante să fie, indirect, avantajate. Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcţionăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigaţii imagistice, medicamente, materiale sanitare şi plata corectă a gărzilor. În spaţiul public au apărut informaţii privind situaţia de la Institutul Oncologic Bucureşti (IOB), unde pacienţi oncologici ar fi fost trimişi acasă pe motiv că ‘nu sunt bani de la Casă’. Această afirmaţie nu reflectă realitatea”, a precizat conf. univ. dr. Horaţiu-Remus Moldovan.

În sprijinul afirmaţiilor, CNAS a prezentat date privind finanţarea Programului Naţional de Oncologie, care indică acoperirea necesarului raportat de unitatea medicală:

  • la 31.03 exista un stoc de 811.020 lei;
  • la 01.04 a fost încheiat un act adițional pentru Programul Național de Oncologie (cost-volum) în valoare de 12.272.000 lei;
  • la 20.04 s-a solicitat suplimentare, rezultând un necesar total de 13.927.338 lei, din care 1.659.080 lei pentru stoc tampon de 30 de zile;
  • la 29.04 a fost aprobat un nou act adițional pentru luna mai în valoare de 12.180.217 lei

“Aceste cifre demonstrează că problema nu este lipsa finanţării în sine, ci modul în care aceasta este gestionată şi organizată la nivelul unităţii. Situaţii precum cele semnalate la IOB pot şi trebuie evitate. Pentru aceasta, schimbarea trebuie să fie una de fond, inclusiv în modul în care analizăm şi finanţăm spitalele”, afirmă conf. univ. dr. Horaţiu-Remus Moldovan.

Analiza la nivel naţional se bazează pe următorii indicatori:

  • gradul de ocupare al paturilor;
  • durata medie de spitalizare;
  • numărul de cazuri externate;
  • indicele de complexitate al cazurilor (case-mix);
  • rata de utilizare a capacității spitalului;
  • raportul internări/număr de paturi;
  • structura pe specialități și necesarul real din teritoriu;
  • distribuția resurselor umane (medici, asistenți) raportată la activitate;
  • eficiența utilizării fondurilor contractate;
  • corelația între finanțare și serviciile efectiv prestate.

Președintele CNAS a subliniat că reducerea vizează paturile neocupate constant, care „distorsionează” finanţarea sistemului, nu pe cele utilizate efectiv de pacienţi. În paralel, instituţia încurajează dezvoltarea îngrijirilor paliative, domeniu unde există un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi la nivel naţional.

“În urma acestei analize, vom propune Ministerului Sănătăţii o repartizare corectă şi echilibrată a numărului de paturi contractabile, iar ulterior vom regândi formula de contractare pentru a încuraja activitatea reală şi performanţa. Ştim ce se întâmplă şi suntem determinaţi să reparăm finanţarea spitalelor din România. Reclasificarea spitalelor, includerea influenţelor salariale în tariful pe caz ponderat şi recalcularea acestuia în mod echitabil, redefinirea valorilor relative pentru cazurile externate şi adaptarea structurilor organizatorice ale spitalelor publice la nevoile reale de servicii de sănătate ale populaţiei din zona deservită nu mai pot aştepta prea mult!”, a conchis conf. univ. dr. Moldovan.