Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) anunță trei măsuri de reformă instituțională, constând în înființarea Departamentului de Farmaco-Economie, înființarea unei structuri de audit intern și modificarea cadrului legislativ privind programele naționale de sănătate și colaborarea public–privat, potrivit președintelui CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan.

Acesta transmite că măsurile fac parte dintr-un proces mai amplu de modernizare a instituției și de consolidare a capacității administrative a sistemului de sănătate.

„Și în această săptămână am făcut pași concreți pentru eficientizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și pentru modernizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. Sunt măsuri pe care mi le-am asumat la începutul mandatului și care se adaugă reformelor promovate în ultimul an la nivelul CNAS, de la extinderea accesului pacienților la tratamente și servicii medicale, la simplificarea procedurilor administrative, digitalizare, creșterea transparenței și utilizarea mai eficientă a resurselor publice în beneficiul asiguraților.”

În acest context, CNAS anunță trei direcții principale de acțiune:

  1. Înființarea Departamentului de Farmaco-Economie în cadrul CNAS

Consiliul de Administrație al CNAS a aprobat înființarea Departamentului de Farmaco-Economie, organizat la nivel de serviciu în subordinea președintelui CNAS, o structură cu personal contractual de specialitate – medici, farmaciști și economiști. Mulțumesc membrilor Consiliului de Administrație și colegilor din conducerea CNAS pentru sprijinul acordat acestei inițiative.

Necesitatea Departamentului de Farmaco-Economie rezultă din evoluția rapidă a terapiilor inovatoare, din creșterea cheltuielilor cu medicamentele și din nevoia de a fundamenta deciziile de rambursare a medicamentelor pe dovezi științifice, rezultate clinice și criterii economice solide.

Noul departament va contribui la utilizarea mai eficientă a fondurilor publice, la optimizarea mecanismelor de rambursare și negociere a contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat, precum și la dezvoltarea unor politici de sănătate moderne, bazate pe date și rezultate reale.

Invit profesioniști dedicați, cu experiență și expertiză în aceste domenii, să se alăture echipei CNAS și să contribuie la dezvoltarea unei structuri care poate avea un rol esențial în modernizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate din România.

  1. Înființarea unei Direcții Naționale de Audit Public Intern în cadrul CNAS

Tot cu aprobarea Consiliului de Administrație al CNAS, a fost înființată Direcția de Audit Public Intern în cadrul CNAS, prin reorganizarea și consolidarea actualei structuri de audit, o măsură extrem de importantă pentru consolidarea instituțională a CNAS.

Într-un sistem care administrează anual aproximativ 18 miliarde de euro din fonduri publice destinate sănătății, funcția de audit trebuie să aibă capacitatea necesară pentru a evalua eficiența utilizării resurselor, pentru a identifica vulnerabilități și pentru a formula recomandări care să contribuie la îmbunătățirea continuă a activității CNAS și a caselor de asigurări de sănătate.

  1. Modificarea cadrului legislativ pentru consolidarea complementarității dintre sistemul public și cel privat, pentru programele naționale de sănătate

Am publicat în transparență decizională proiectul Ordinului președintelui CNAS prin care este introdusă o formulă obiectivă și transparentă pentru evaluarea situațiilor în care capacitatea furnizorilor publici este depășită în cadrul programelor naționale de sănătate.

Scopul acestei inițiative este de a întări complementaritatea reală dintre sectorul public și cel privat, pe baza unor criterii clare și verificabile, și nu a unor evaluări arbitrare. Pacientul trebuie să fie principalul beneficiar al acestei abordări.

Atunci când capacitatea furnizorilor publici este insuficientă pentru a răspunde nevoilor reale ale pacienților, mecanismele de colaborare cu furnizorii privați trebuie să poată fi activate transparent și predictibil, astfel încât pacienții să aibă acces mai rapid la servicii medicale finanțate de CNAS.

Vorbim despre programe esențiale pentru pacienții cu afecțiuni grave, precum oncologia, bolile cardiovasculare, radioterapia, investigațiile de înaltă performanță precum PET-CT și multe altele. Obiectivul este ca pacienții să beneficieze de diagnostic și tratament în timp util, cât mai aproape de casă, de familie și de comunitatea în care trăiesc.

La nivel strategic, această măsură contribuie atât la reducerea timpilor de așteptare pentru pacienți, cât și la valorificarea eficientă a capacităților existente în sistemul de sănătate, în beneficiul direct al celor care au nevoie de servicii medicale esențiale.

“Aceste măsuri reprezintă elemente concrete de reformă instituțională, eficientizare administrativă, transparentizare decizională și modernizare a CNAS. Dincolo de modificările organizatorice, ele urmăresc să consolideze capacitatea instituției de a lua decizii mai bine fundamentate, de a utiliza mai eficient resursele publice și de a asigura pacienților un acces mai rapid și mai echitabil la servicii medicale de calitate”, transmite conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan.