Colegiul Fizioterapeuţilor din România susţine propunerea Comisiei Europene privind instituirea unui cadru comun de formare pentru profesia de fizioterapeut la nivelul Uniunii Europene, iniţiativă care ar putea permite recunoaşterea automată a calificării profesionale în toate statele membre.

Propunerea transmisă statelor membre prevede dezvoltarea unui program comun de formare cu o durată de patru ani şi 240 de credite ECTS, cu scopul armonizării standardelor de pregătire şi al facilitării mobilităţii profesionale pentru fizioterapeuţii europeni.

Colegiul Fizioterapeuţilor din România, în calitate de autoritate competentă pentru profesia de fizioterapeut în România, consideră că această iniţiativă reprezintă un pas important pentru viitorul profesiei, pentru specialişti şi pentru pacienţi, prin crearea unui nivel unitar de pregătire profesională la nivel european.

„Nu discutăm doar despre modificarea unui plan de învăţământ. Discutăm despre viitorul unei profesii şi despre şansele pe care le vor avea generaţiile următoare de fizioterapeuţi români de a beneficia de recunoaşterea automată a calificării şi de oportunităţi profesionale egale în toate statele membre ale Uniunii Europene. În egală măsură, discutăm despre pacienţi, care trebuie să beneficieze de servicii de fizioterapie furnizate de profesionişti formaţi în baza unor standarde europene de calitate. Din acest motiv, Colegiul Fizioterapeuţilor din România susţine aderarea României la viitorul cadru comun european de formare şi îşi exprimă disponibilitatea de a colabora cu toate instituţiile implicate pentru identificarea celor mai bune soluţii de implementare”, a declarat Nicoleta-Daniela Stanca, preşedintele Colegiului Fizioterapeuţilor din România.

Potrivit Colegiului, adoptarea cadrului comun european de formare ar aduce beneficii importante pentru fizioterapeuţii care au absolvit programe de studii în România. Printre acestea se numără eliminarea cheltuielilor pentru echivalarea studiilor în alte state membre ale Uniunii Europene, eliminarea procedurilor individuale de recunoaştere a calificărilor şi reducerea timpului necesar pentru accesul pe piaţa muncii europene.

De asemenea, recunoaşterea automată a calificării ar contribui la creşterea competitivităţii absolvenţilor români, la armonizarea competenţelor şi standardelor educaţionale, precum şi la asigurarea unui nivel ridicat şi unitar de pregătire profesională, în beneficiul pacienţilor şi al sistemelor de sănătate.

Colegiul Fizioterapeuţilor din România apreciază că analiza acestei propuneri trebuie realizată ţinând cont de interesul pe termen lung al profesiei, al fizioterapeuţilor şi al pacienţilor, precum şi de necesitatea alinierii României la evoluţiile europene în domeniul calificărilor profesionale.

Reprezentanţii Colegiului consideră că acest moment poate reprezenta o etapă importantă pentru dezvoltarea profesiei de fizioterapeut în România şi pentru crearea unor oportunităţi profesionale egale pentru generaţiile viitoare de specialişti.